Trebuie să discutăm despre economia circulară

Subiectul economiei circulare a devenit unul de actualitate în ultimii ani, fiind unul dintre principalii susținători ai atingerii obiectivelor de zero emisii nete în întreaga lume. Însă există provocări esențiale care privesc înțelegerea deplină a ceea ce înseamnă acest concept și modul în care măsurile luate pentru a-l pune în aplicare sunt afectate de factori care, pur și simplu, înlocuiesc problemele existente, în loc să le rezolve pe deplin. Așadar, ce putem face pentru a aborda în mod adecvat obiectivele noastre privind sustenabilitatea și pentru a ne asigura că dispunem de o modalitate solidă de a realiza acest lucru? 

În primul rând, ce înseamnă toate acestea? Scopul economiei circulare este de a elimina cât mai mult posibil deșeurile prin partajarea, repararea, recondiționarea, reciclarea și reutilizarea majorității produselor și materialelor, cât mai mult timp posibil din punct de vedere fizic. O astfel de transformare a sistemului economic actual nu este o sarcină ușoară, dar este esențială pentru a ne atinge obiectivele de zero emisii nete până în 2050. Infrastructurile energetice au nevoie, la bază, de o economie circulară, ceea ce reprezintă, de asemenea, un pas important pentru a da orașelor un impuls suplimentar către un stil de viață inteligent și sustenabil.

Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de un plan de tranziție energetică care să schimbe modul în care sunt create și utilizate aceste resurse. Evenimentele recente, cum ar fi războiul din Ucraina, sunt, de asemenea, o rememorare dură a consecințelor interdependenței combustibililor fosili și a efectului de domino cauzat de impactul acesteia asupra economiei.

Așadar, cum poate o economie circulară să accelereze tranziția energetică și sustenabilitatea orașelor inteligente?

Sursele de energie regenerabilă sunt o condiție obligatorie pentru a atinge (și a menține) obiectivele "zero emisii nete" și obiectivele privind schimbările climatice. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să implementăm pe scară largă o infrastructură tehnologică care să poată prelua energia solară, eoliană, hidrogenul sau alte soluții energetice cu emisii zero.

Totuși, o altă provocare în cadrul tranziției către economia circulară constă în necesitatea de a exploata anumite materiale pentru a atinge obiectivele de emisii nete zero conform modelului actual. De exemplu, potrivit unui studiu al Forumului Economic Mondial, se preconizează că până în 2040 majoritatea vehiculelor vor fi electrice. Dar pentru a produce baterii pentru ele, sunt necesare cantități mari de litiu, nichel sau cobalt - iar exploatarea minieră a acestora reprezintă o amenințare la adresa unor surse de apă dulce precum cele din comunitățile locale. Ca să nu mai vorbim despre combustibilul utilizat în prezent pentru transportul mașinilor sau despre faptul că energia electrică folosită pentru reîncărcarea bateriilor provine încă de la centrale pe cărbune, în mare parte din țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Prin urmare, trebuie găsite soluții suplimentare, dincolo de simpla trecere la electricitate, deoarece aceasta nu rezolvă singură problemele existente.

Când vine vorba despre orașele inteligente, beneficiile abordării acestor probleme devin evidente: traficul, poluarea, calitatea aerului și așa mai departe sunt îmbunătățite instantaneu, îmbunătățind, totodată, semnificativ calitatea vieții cetățenilor și creând un mediu urban mai rezilient, spre deosebire de unul în care condițiile meteorologice extreme accentuează neajunsurile existente.

Cel mai important aspect, în vederea menținerii unui sistem economic circular, este că avem nevoie de un design puternic pentru a-l integra. Pe termen scurt, țările din întreaga lume trebuie să accelereze tranziția către energiile regenerabile, ceea ce va elimina, de asemenea, interdependența energetică, iar modelele de producție trebuie să se concentreze pe soluții durabile pe termen lung. Uniunea Europeană a făcut deja pași importanți în această direcție, inclusiv prin anunțul recent al Comisiei privind accelerarea tranziției către sursele regenerabile cu mult înainte de 2030, precum și un plan actualizat pentru eficiența energetică. Acest lucru, alături de pași mai mărunți, dar extrem de importanți, cum ar fi impunerea interoperabilității tehnologice, reprezintă un exemplu puternic și de pionierat pe care restul lumii trebuie să îl urmeze.

Un alt pas important pe care comunitățile inteligente îl pot și trebuie să îl facă pentru a-și îndeplini rolul (și pentru a le permite cetățenilor lor să facă același lucru) este de a asigura nu numai instalarea pe scară largă, ci și accesul ușor la aparatele de tip RVM (Reverse Vending Machine), care reprezintă o parte extrem de importantă a procesului de colectare și reciclare a PET-urilor, sticlei și dozelor - o componentă esențială a economiei circulare. În timp ce aceste aparate sunt disponibile pe scară mai largă în unele părți ale Europei de Vest și de Nord (în special în Peninsula Scandinavă), țările din Europa de Est rămân, în mare parte, în urmă în această privință, iar acesta este în continuare un subiect puțin dezbătut la nivelul priorităților ecologice privind orașele.

Odată ce un sistem economic circular va fi pus în aplicare cu fermitate, orașele inteligente vor prospera cu mult mai ușor, deoarece vor întâmpina mai puține provocări în dezvoltarea unor modele de trai sustenabile pentru cetățenii lor și pentru comunitățile care le populează. Împreună cu o digitalizare bazată pe responsabilitate, măsurile în curs și abordarea adecvată a provocărilor majore în implementarea lor ne oferă o șansă extraordinară de a inaugura un mod de viață nou și îmbunătățit.

Să nu irosim această oportunitate.