Atenuarea impactului urbanizării cu ajutorul orașelor inteligente

La începutul acestei săptămâni, Tomorrow City a publicat un articol despre impactul poluant al urbanizării și despre ceea ce pot face orașele inteligente pentru a limita acest fenomen. Articolul subliniază câteva adevăruri incomode, cum ar fi faptul că materialele produse de om, inclusiv betonul, cărămizile sau plasticul, au depășit în 2020 masa tuturor ființelor vii de pe planetă. Și asta înainte să mai vorbim despre energia utilizată pentru a crea aceste materiale sau despre impactul asupra mediului, generat de dezvoltările urbane pe scară largă și modul în care acestea afectează atât sănătatea oamenilor, cât și biodiversitatea din jurul nostru.

Pe măsură ce ne apropiem de obiectivele noastre comune de mediu pentru 2030 și 2050 și în condițiile în care un număr tot mai mare de oameni migrează către orașe, ce putem face, ca orașe inteligente, pentru a limita impactul urbanizării?

Articolul din Tomorrow City subliniază, pe bună dreptate, că, deși impactul dezvoltării urbane asupra mediului este inevitabil, există diferențe ce fac ca anumite modele să devină mai poluante decât altele - și că totul se reduce la proiectarea unor amenajări urbane cu nivel de impact redus. De asemenea, articolul indică anumiți factori care ar trebui să fie incluși în proiectarea unui oraș, cum ar fi: o densitate corespunzătoare pentru a încuraja mersul pe jos sau cu bicicleta, crearea unor modele cât mai durabile sau, așa cum s-a discutat recent, pe larg, pe acest blog, promovarea unei economii circulare.

Știam însă aceste aspecte de mult timp - care sunt, așadar, provocările care împiedică implementarea pe scară mai largă a acestor factori și ce putem face noi pentru a accelera tranziția către spații cu nivel redus de impact? 

Să examinăm mai întâi beneficiile imediate asupra sănătății populației umane. Mai multe studii au descris impactul pozitiv pe care îl are asupra sănătății fizice traiul în cartiere în care se poate umbla pe jos, unele dintre acestea constatând o îmbunătățire directă a markerilor de sănătate, cum ar fi obezitatea sau hipertensiunea arterială, atunci când oamenii s-au mutat într-o zonă mai pietonală din orașele lor.

Cum puteți duce cartierele pietonale la nivelul următor? Să facem cunoștință cu urbanismul ecologic; o strategie de schimbare a designului orașelor pentru a le armoniza cu mediul natural - permițând elementelor naturale să definească designul urban, în loc să fie supuse acestuia. Acest lucru adaugă un alt nivel de reziliență la designul orașelor, ca și în cazul orașelor burete (pe care le-am inclus în topul celor mai importante 5 inițiative privind orașele verzi și reziliente) sau al coridoarelor verzi. Grădinile de pe acoperișuri sunt, de asemenea, prezentate ca fiind o inițiativă-cheie în reducerea căldurii atmosferice din orașe.

Dacă acești factori nu reprezintă o încurajare suficientă pentru ca autoritățile locale și regionale să ia măsuri imediate, atunci criza energetică ar trebui să fie. Proiectarea unor orașe mai puțin dependente de combustibilii fosili și tranziția către forme mai puțin poluante de energie reprezintă un factor major, care a fost agravat doar de invadarea Ucrainei de către Rusia în ultima lună, dar aceasta nu este singura criză privind resursele naturale care va afecta modul în care privim și proiectăm orașele din viitor. Criza globală a nisipului prevede o creștere cu 45% între 2020 și 2060 a utilizării globale a nisipului pentru materiale de construcții și infrastructură - din care cel puțin jumătate poate fi evitată prin utilizarea strategiilor de eficientizare a materialelor.

Într-adevăr, articolul din Tomorrow City subliniază faptul că ar trebui să acordăm prioritate proiectării unor orașe mai sustenabile, deoarece demolarea și construirea din nou implică un cost de mediu uriaș. Totuși, acest lucru nu înseamnă că sustenabilitatea se poate aplica doar în cazul construcțiilor noi; Europa (și în special Europa de Est) este un exemplu excelent de utilizare a materialelor pentru a îmbunătăți eficiența energetică și reziliența, în general, a blocurilor vechi de apartamente. 

Atenuarea impactului urbanizării (atât a celei existente, cât și a celei în curs de dezvoltare) asupra mediului nu aduce doar beneficii imediate, ci face parte dintr-o strategie pe termen lung, care ar trebui să fie o prioritate pentru autoritățile locale.