Aceste țări se află în prima linie în materie de inovare în gestionarea deșeurilor

În ultimii ani, sistemul unic de gestionare a deșeurilor din Singapore a devenit un subiect aprins de discuție în ceea ce privește inovațiile în domeniul economiei circulare, fiind adesea menționat ca sursă de inspirație pentru alte țări. Acesta presupune arderea gunoiului și filtrarea fumului într-o instalație de incinerare dedicată arderii gunoiului. Energia rezultată din căldură este transformată în energie electrică, în timp ce cenușa rezultată în urma incinerării deșeurilor este utilizată ca material de construcții.

De fapt, acest sistem (cunoscut și sub numele de "transformare a deșeurilor în energie") este atât de strâns construit în jurul principiilor economiei circulare, încât s-a vorbit pe larg despre el în presă și a fost prezentat în videoclipuri realizate de personalități importante din social media. Așadar, având la îndemână aceste beneficii imense, cum se face că acest sistem nu este replicat pe scară largă în întreaga lume?

Primul motiv este reprezentat de numeroasele provocări pe care le ridică această abordare. Unele rapoarte indică un lucru pe care sistemul din Singapore nu reușește să îl facă, și anume să reducă cantitatea de deșeuri produse. De fapt, o mare parte din materialele reciclabile, inclusiv plasticul, ajung în uzina de incinerare, care produce doar 3% din energia electrică consumată de țară. Împreună cu o lipsă generală de conștientizare și de responsabilitate personală, acest lucru înseamnă că cetățenilor li se dă, în general, un sentiment fals cu privire la cât de ecologică este cu adevărat această resursă, în timp ce nu se abordează imaginea de ansamblu a reducerii deșeurilor și a producției de plastic.

Pe de altă parte, țările care au considerat acest sistem ca fiind o sursă de inspirație au menționat costurile ridicate ca fiind o povară, afirmând că instalațiile de transformare a deșeurilor în energie sunt pur și simplu prea scumpe în comparație cu depozitele de deșeuri. Dar, de fapt, studiile au arătat că, în timp, instalațiile de transformare a deșeurilor în energie pot egala (și, în cele din urmă, depăși) costurile asociate cu întreținerea depozitelor de deșeuri, despre care știm cu toții că ridică probleme uriașe de mediu. Iar în acest sens, sistemul din Singapore câștigă detașat.

Lecția esențială aici este că, pentru a fi cu adevărat sustenabile, sistemele de acest tip trebuie să încurajeze în cele din urmă cetățenii să producă mai puține deșeuri și să recicleze mai mult. În acest sens, la ce alte sisteme și soluții de gestionare a deșeurilor ne putem inspira din întreaga lume?

Un studiu realizat de furnizorul de ambalaje RAJA a prezentat primele 29 de țări cele mai eficiente în ceea ce privește reducerea la minimum a deșeurilor, analizând parametri precum reciclarea, compostarea, incinerarea și nivelurile de recuperare a deșeurilor între 2015 și 2020. Primele 3 țări care au recuperat în medie cel mai mare procent din deșeuri în perioada respectivă au fost Elveția, Suedia și Danemarca - toate obținând un scor de peste 99%, Elveția atingând chiar un procent impresionant de 100%. Cu toate acestea, atât Elveția, cât și Danemarca au fost, de asemenea, situate printre primele 5 țări în ceea ce privește producția de deșeuri pe cap de locuitor, iată de ce acest parametru nu este suficient pentru a câștiga bătălia.

În ceea ce privește reducerea producției de deșeuri, Polonia, Japonia și Republica Cehă au ocupat primele locuri. Însă cel mai bun indicator este cel care face o medie a indicatorilor de minimizare și de recuperare a deșeurilor, ceea ce ne oferă cele mai bune rezultate în materie de sustenabilitate, iar aici Japonia ocupă primul loc - fiind al treilea cel mai mic producător de deșeuri din lume, dar și cu o rată de recuperare a deșeurilor de 93%. În mare parte, acest lucru se datorează unei politici ecologice continue de reducere, refolosire și reciclare, care a dus la o scădere a producției de deșeuri de 4% în perioada de cinci ani pe care studiul o acoperă.

În afară de acestea, există și alte exemple, cum ar fi cazul vermiculturii ca opțiune de gestionare a deșeurilor în țările în curs de dezvoltare, unde costul unora dintre opțiunile existente reprezintă o adevărată provocare. 

În cele din urmă, inspirația trebuie să vină din examinarea celor mai bune practici și din analiza atentă a argumentelor pro și contra - însă în prezent, lumea nu duce lipsă de idei inovatoare și eficiente. Care este preferata ta?