Vin miliardele de la UE. Ce facem cu ele?

Fotografie de Anne Nygård de pe Unsplash

Comisia Europeană încheie acorduri cu fiecare țară din UE. Momentan există 18 astefel de acorduri, iar cel cu România este unul dintre ele. Acestea acorduri stabilesc planurile autorităților naționale cu privire la modul de utilizare a fondurilor UE în perioada 2021-2027. În urma unui astfel de acord, România va primi 31,5 miliarde de euro pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a țării.

4,33 miliarde vor sprijini transformarea economică inovatoare și inteligentă a României, fondurile contribuind la creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, vor încuraja cercetarea și inovarea, în special prin parteneriate între întreprinderi și universități. Se dorește digitalizarea întreprinderilor și dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, mai ales ale elevilor și profesorilor.

​​Alte 6,75 miliarde de euro vor merge spre tranziția verde, în special în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, crearea de spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă. Din totalul de mai sus, 2,3 miliarde vor îmbunătăți performanțele energetice ale clădirilor rezidențiale și publice, având ca efect reducerea consumului de energie și a emisiilor de carbon. Alte 2,34 miliarde de euro vor sprijini economia circulară, punând accentul pe deșeuri, reutilizare și reciclare. Ultima treime a sumei, în valoare de 2,14 miliarde va fi direcționată către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului și se va axa pe transformarea industriilor energointensive.

Următorul beneficiar de pe listă este sistemul de sănătate în cadrul căruia vor fi realizate investiții în valoare de 2,3 miliarde de euro pentru îmbunătățirea calității și a eficacității sectorului medical. Nu a fost uitat nici transportul sustenabil, care va beneficia de 7,2 miliarde pentru dezvoltarea unor mijloace de transport mai sustenabile, cu accent pe trenuri și căi ferate, dar și pe extinderea transportului public sustenabil din orașe. Investițiile vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă.

7,3 miliarde de euro merg în direcția îmbunătățirii accesului la piața muncii, cu un accent special pe scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor. Alte 3,5 miliarde vor îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând rata de părăsire timpurie a școlii. Iar 3,3 miliarde de euro se alocă pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și a deprivării materiale.

Ultimul sector, care beneficiază de fonduri în valoare de 162,5 milioane de euro este cel al pescuitului, unde accentul cade pe conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în aplicarea activităților de control al pescuitului. În plus, fondurile vor sprijini și modernizarea infrastructurii de pescuit din Marea Neagră. 

Crezi că aceste fonduri își vor atinge scopurile propuse? Sau ți-ai fi dorit să fie împărțite în mod diferit?

Nicolaie Moldovan

Senior Urban Development Expert based in Bruxelles. Expertise in Smart Cities, Destination Branding, Sustainable Cities, and EU Funding.

https://www.linkedin.com/in/nicolaiemoldovan/
Previous
Previous

Inovații ce repară lumea

Next
Next

Și sustenabil, și inteligent