Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru comunitate

Fotografie de Hannah Busing de pe Unsplash

M-am bucurat să descopăr că atât America rurală, cât și Europa urbană fac nu doar pași, ci adevărate salturi în direcția creării și amenajării de noi spații publice. Asta întrucât crearea și amenajarea acestora sunt modalități de a inspira locuitorii unui oraș să reconsidere spațiile ca fiind nuclee integrate ale comunității, dar și o modalitate de a consolida legăturile dintre oameni și de a contura o societate fericită și sănătoasă. 

Ce aș dori să subliniez aici este că pentru a dezvolta societăți fericite și sănătoase e nevoie de implicarea tuturor în proiectele care privesc acele comunități. Nu doar autorități centrale, nu doar autorități locale, nu doar cetățeni. Dacă fiecare parte interesată s-a obișnuit să aștepte inițiative din partea celorlalte și asta a devenit normalitatea, e cazul să schimbăm macazul normalității. 

Einstein a spus la un moment dat că „este o nebunie să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi rezultate diferite”, așa că dacă vrem ca lucrurile să ia o direcție diferită spre mai bine, trebuie să ne asumăm noi înșine inițiativa. Marile realizări provin adesea din combinarea unor mici acțiuni individuale. Atât schimbările pozitive, cât și derapajele din cadrul societății, nu sunt doar rodul deciziilor luate la nivel instituțional, ci rezultatul unui proces colectiv în care este implicat fiecare individ. 

De multe ori, comportamentul unei persoane poate deveni sursă de inspirație celor din jur creându-se astfel un lanț care duce la rezultate deosebite pentru toată lumea. Iar această dinamică ar trebui să o integrăm în una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre: cea pentru o lume mai sustenabilă, construită pe acțiuni responsabile, capabile să declanșeze în comunitățile noastre un "efect de domino" cu consecințe pozitive. 

O să-ți dau un singur exemplu, așteptând exemple și de la tine în comentarii. Așadar, una dintre inițiativele de acest tip este bugetarea participativă. Aceasta presupune că primăria alocă o parte din buget și invită membrii comunității să vină cu idei de îmbunătățire. Ulterior propunerile sunt prezentate în scris, discutate în comunitate, votate, iar cele câștigătoare sunt puse în practică. Pe scurt, bugetarea participativă permite cetăţenilor să se implice în luarea deciziilor privind dezvoltarea comunității lor. 

Vestea bună este că există deja în România mai multe comunități care au implementat bugetarea participativă, urmând ca altele să le urmeze exemplul. Este important atât la nivel personal, cât și comunitar ca toată lumea să se simtă capabilă să contribuie la „mai binele” comunității, deoarece orice gest și orice contribuție în acest sens este binevenită. A fi parte dintr-o astfel de inițiativă înseamnă a trece de la vorbe la fapte și a lua măsuri concrete pentru a schimba viitorul nostru, al tuturor. 

În comunitatea ta există astfel de inițiative? Dacă da, aș fi curios să aflu detalii despre ele. Dacă nu, ți-ai dori ca ele să existe?