Ultima modă? Să fim sustenabili!

Fotografie de Alejo Reinoso de pe Unsplash

Tot ceea ce facem din punct de vedere vizual înseamnă comunicare.  Cum ne tundem sau ne vopsim părul. Ce bijuterii sau haine purtăm. Când arătăm bine, ne simțim bine, creând astfel un ciclu pozitiv al autoafirmării. Cu toate acestea e bine să nu uităm că haina nu-l face pe om, și că moda nu ar trebui să fie singurul criteriu care ne ghidează în alegerea vestimentației. Sau cel puțin nu moda rapidă (fast fashion). 

Moda fast fashion este denumită astfel deoarece implică proiectarea, producția, distribuția și comercializarea rapidă a hainelor, deci comercianții cu amănuntul sunt capabili să producă în cantități mari o varietate mai mare de produse și să permită consumatorilor accesul la obiecte vestimentare la modă. Însă fast fashion este un fenomen care cauzează daune majore planetei, exploatând muncitorii și resursele naturale.

Creatorii de modă și comercianții de îmbrăcăminte produc obiecte vestimentare ieftine și la modă pentru a satisface nevoile consumatorilor tineri. Însă această modă rapidă are un impact semnificativ asupra mediului, fiind al doilea mare consumator de apă și responsabilă pentru 8-10% din emisiile globale de carbon - mai mult decât toate zborurile internaționale și transportul maritim la un loc. Partea și mai proastă este că problemele legate de fast fashion sunt adesea trecute cu vederea de către consumatori.

Marile branduri de fast fashion contribuie din ce în ce mai mult la creșterea poluării în toate părțile lumii. Un raport publicat de Water Witness International arată că albastrul folosit pentru a vopsi blugii colorează râurile din Africa, continent pe care se fac prea puține eforturi pentru a stopa daunele provocate de poluarea mediului sau pentru o distribuție mai echitabilă a resurselor de apă - care sunt exploatate de industrii, lăsând populația fără apă potabilă sau destinată igienei. 

Însă nu a fost de ajuns ca brandurile fast fashion să inunde piața cu haine și accesorii realizate din materiale poluante și fără respect pentru muncitori, dar a fost nevoie și de nebunia dupe, adică haine care arată exact ca cele de firmă, dar la prețuri exagerat de mici. Piața produselor contrafăcute a existat dintotdeauna, iar obiectele de consum cele mai diverse și-au găsit întotdeauna locul aici. Diferența constă în faptul că acum internetul pune la dispoziția tuturor această piață, mutiplicând astfel prin cerere și ofertă dimensiunile ei. Și asta nu este tot. Influencerii de pe rețelele sociale încurajează această atitudine de cumpărare a accesoriilor identice cu ale vedetelor, dar la prețuri de vis. 

Vorbim despre haine de foarte proastă calitate, care rezistă un sezon înainte de a fi înlocuite cu altele noi. Acestea sunt fabricate din materiale plastice și coloranți poluanți, fără un minim control al calității și fără frână în ceea ce privește impactul pe care îl pot avea asupra mediului. În plus, munca din spatele lor este una de exploatare, iar uneori de muncă a minorilor pentru un salariu de mizerie. 

Avem soluții pentru a combate fast fashion? 

Una ar fi slow fashion, care presupune achiziționarea obiectelor vestimentare de la artizani locali și utilizarea de materiale ecologice, cu scopul de a ajuta meșteșugarii și a conserva mediul înconjurător. O altă modalitate ar fi să cumpărăm haine de la magazinele second hand. 

Companiile, pe de altă parte, trebuie să creeze, să testeze și să investească în modele care să reutilizeze hainele și să le maximizeze durata de viață. În acest sens, unele experimentează deja cu echipamente personalizate pentru a reduce numărul de retururi, a crește satisfacția clienților și a reduce stocurile, iar alte companii își propun să folosească în totalitate materii prime provenite din surse sustenabile până în 2025.

Tu ce părere ai despre aceste tipuri de modă și cum crezi că am putea să limităm efectele lor negative asupra noastră și asupra planetei?