Suspinul pământului
Fotografie de Renzo D'souza de pe Unsplash
Pentru oamenii care nu au crescut la țară sau nu au un contact constant cu ritmul vieții în mediul rural, agricultura le aduce, probabil, în mine imaginea romantică a unui țăran care își lucrează pământul cu pasiune și dăruire, în timp ce gospodăria lui înflorește. Realitatea din teren este cu totul alta. Cea mai mare parte a culturilor se desfășoară în regim de agricultură intensivă, în cadrul căreia hectare întregi de teren sunt exploatate fără încetare, utilizând pe scară largă îngrășăminte și pesticide, defrișând și încurajând monoculturile. Acest tip de agricultură a fost considerat ideal pentru că reduce la minimum resursele investite, maximizând în același timp profitul. Dar, din păcate, agricultura convențională generează și o reacție în lanț dăunătoare care în cele din urmă nu duce decât la sărăcirea solului, demineralizarea acestuia și transformarea lui în steril. În plus, exploatarea solului accentuează eroziunea, elimină umiditatea și afectează viața vitală din sol, esențială pentru descompunerea nutrienților utili plantelor. Mai mult, erbicidele și pesticidele folosite pentru a distruge buruienile sunt dăunătoare plantelor și animalelor - și sunt în mare parte vinovate pentru scăderea populațiilor de insecte polenizatoare.
Din fericire, din ce în ce mai mulți fermieri decid să renunțe la producția intensivă, adoptând în schimb agricultura regenerativă, adică un set de practici, obiceiuri și cunoștințe care au ca scop producerea de legume și verdețuri pentru a satisface nevoile umane, încercând în același timp să asigure un impact cât mai mic posibil asupra mediului și, în același timp, să regenereze fertilitatea solului. Agricultura regenerativă are în vedere imaginea de ansamblu a modului în care totul se potrivește - plantele, animalele și oamenii. Iar scopul său final este acela de a proteja și de a îmbogăți, mai degrabă decât de a epuiza, resursele naturale.
Agricultura regenerativă se bazează pe rotația culturilor prin alegerea unor soiuri capabile să îmbogățească solul, pe un stres mecanic și chimic redus, asupra solului, pe îngrășăminte verzi, precum compostul (o materie organică descompusă și transformată în îngrășământ pentru alte plante), pe menținerea culturilor vegetale de acoperire pe toate câmpurile agricole (pentru a preveni pierderea de apă prin evaporare), pe recuperarea apei de ploaie și pe reducerea deșeurilor și a emisiilor, deoarece poate prelua cantități mari de dioxid de carbon din atmosferă și le poate reda solului, totul având la bază economia circulară.
„Trebuie să fim proactivi în încurajarea unei agriculturi regenerative[…] Alternativa este prea sumbră pentru a putea fi contemplată” a declarat și Regele Marii Britanii, pe când încă era doar prinț. Deoarece lupta împotriva schimbărilor climatice depinde și de modul în care ne cultivăm hrana pe care o consumăm zi de zi. Iar alegerea produselor provenite din agricultura regenerativă înseamnă nu doar alimente de calitate, ci și o povară în minus asupra Planetei.
