UE taxează dioxidul de carbon

Fotografie de Matthias Heyde de pe Unsplash

Europa se pregătește să stabilească în curând o taxă pe carbon în cazul combustibililor fosili utilizați pentru alimentarea mașinilor și încălzirea clădirilor. Dar, în același timp vrea să se asigure că aceste costuri suplimentare nu vor deveni o nouă povară pentru cei care deja au dificultăți în a ajunge la sfârșitul lunii fără să se atingă de economii sau, mai rău, fără să-și facă un credit. Noua inițiativă face parte din eforturile UE de a-și ecologiza economia și de a atinge neutralitatea în materie de emisii de dioxid de carbon, vizând două dintre cele mai greu de decarbonizat sectoare: încălzirea și transportul rutier. 

Se preconizează că aceste costuri suplimentare se vor ridica la 10-12 cenți în plus pe litrul de combustibil până în 2030 și vor acționa ca un stimulent pentru ca oamenii să își izoleze mai bine casele și să treacă la mașini electrice sau la transportul public. Însă știm bine că populația săracă a Europei nu folosește combustibili fosili pentru încălzire sau transport din dorința de a-și crește amprenta de carbon, ci pentru că nu își permite variante mai ieftine. Iar dacă ar face o schimbare în acest sens, ar deveni probabil și mai săracă. 

Un fond special creat pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile să se adapteze, în valoare de 86,7 miliarde de euro, va intra în vigoare în 2026, însă acesta s-ar putea dovedi insuficient pentru a-i proteja pe cei defavorizați. Fiecare țară din UE trebuie să fie responsabilă și să elaboreze planuri sociale privind modul în care va oferi sprijin direct gospodăriilor vulnerabile și va sprijini investițiile pe termen lung, cum ar fi renovarea clădirilor sau achiziționarea unei mașini mai ecologice. Vor reuși însă toate țările să ofere sprijin adecvat cetățenilor și se vor asigura că fondurile ajung la persoanele cele mai expuse riscurilor? Rămâne de văzut. 

Asigurarea faptului că gospodăriile vulnerabile nu sunt lăsate în urmă depinde, de asemenea, de implementarea la timp a altor politici complementare. Printre acestea ar fi: interzicerea vânzării de autovehicule noi pe bază de combustibili fosili după 2035, consolidarea normelor privind eficiența energetică și eliminarea subvențiilor care persistă pentru cazanele pe bază de combustibili fosili, care sunt încă frecvente în țări ale UE. 

E bine de ținut cont însă că aceste reguli care favorizează tranziția energetică nu sunt dictate și impuse fără discernământ. Dovadă stă fondul special, menționat mai sus. În plus, cu câteva zile înainte de Crăciun am citit într-un comunicat de presă al Comisiei Europene că „în cel de-al doilea an de funcționare, Fondul pentru modernizare a efectuat plăți în valoare totală de 4,11 miliarde EUR în sprijinul a 61 de proiecte derulate în opt țări beneficiare. Proiectele vor contribui la modernizarea sistemelor energetice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei, transporturilor și agriculturii, precum și la îmbunătățirea eficienței energetice.” 

România se numără printre aceste state cu o sumă echivalentă cu aproape o treime din total, 1,39 miliarde EUR, iar printre proiectele noastre se numără:

* construirea a 8 parcuri fotovoltaice, 

* construirea a 2 centrale electrice cu turbine cu gaze în ciclu combinat pentru a înlocui lignitul cu surse regenerabile de energie și gaz în producția de electricitate, 

* modernizarea rețelelor de energie electrică din România.