Iarna care ne-a uitat
Clima noastră s-a schimbat deja. E inutil să ignorăm consecințele acestui fenomen care se desfășoară chiar sub ochii noștri. În mod evident, schimbările climatice ne afectează viața în multe feluri; ne confruntăm din ce în ce mai des cu fenomene meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile sau episoadele de secetă severă. De mulți ani, oamenii de știință și activiștii de mediu ne avertizează cu privire la faptul că ne aflăm într-un punct fără de întoarcere privind nu doar natura înconjurătoare, ci chiar stilul nostru de viață. Iar semnele încep să se manifeste și iarna aceasta prin lipsa de zăpadă de până acum.
Nu o iau pe panta nostalgiei cu iernile de altădată care fac furori pe rețelele de socializare, dar nu pot să nu observ că peisajul care ni se așterne dinaintea ochilor este din alt film. Pare că primăvara a furat startul. Am văzut în ianuarie, ghiocei înfloriți în grădinile oamenilor, salată și ceapă verde, iar la munte au înflorit chiar și brândușele. Înflorirea timpurie este periculoasă, deoarece plantele devin sensibile la o eventuală scădere ulterioară a temperaturii. Însă în mediul rural efectele negative sunt resimțite și datorită dăunătorilor ce au rămas activi ca urmare a temperaturilor blânde, dăunători care atacă mai ușor culturile aflate încă în câmp. Iar toate acestea vin după o vară în care am avut luni întregi fără ploaie pe cuprinsul întregii Europe. Dacă situația nu se schimbă, absența zăpezii ar putea să ne conducă spre o nouă vară caracterizată de secetă și crize de apă, chiar mai gravă decât cea din 2022.
Impactul va fi probabil resimțit cu mult dincolo de industria turistică și de vacanțele de schi ratate anul acesta. Zăpada de iarnă din munții europeni, cum ar fi Alpii, reprezintă un important rezervor natural de apă pentru multe părți ale unui continent care suferă deja în mod regulat de secete în restul anului. Sigur, ne putem amăgi afirmând că este vorba despre un an aparte, însă realitatea este că nu vorbim doar despre o problemă care caracterizează acest sezon, ci de una pe termen lung. Ca să vorbim concret, pe cifre, un studiu științific realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Padova și de la Institutul de Științe Atmosferice și Climatice al Consiliului Național de Cercetare din Bologna, a ajuns la concluzia că în Alpi, stratul mediu de zăpadă sezonier (noiembrie-mai) a înregistrat o scădere de 8,4 % pe deceniu între 1971 și 2019. Iar iarna aceasta s-a semnalat un record de absență a zăpezii: niciodată nu a nins atât de puțin în Alpi în ultimii 600 de ani.
Zăpada artificială, care încearcă să salveze aparențele pentru iubitorii sporturilor de iarnă, nu salvează, de fapt, nimic. Dimpotrivă! De fiecare dată când o substanță artificială este introdusă în mediul înconjurător pe scară largă, aceasta are un impact asupra mediului. Iar acest impact poate perturba echilibrul natural al ciclului apei, având efecte necunoscute pe termen lung. Iar dacă argumentul de mai sus nu este suficient, ține cont că operarea tunurilor de zăpadă necesită energie. Dacă această energie se bazează pe combustibili fosili, ceea ce este foarte probabil, atunci fabricarea zăpezii contribuie și mai mult la emisiile legate de energie și la dezechilibrarea climei. Prin urmare, în loc să devină parte a soluției de mediu, generarea de zăpadă artificială, devine parte a problemei energetice. Așa că în loc să subvenționăm intervenții precum utilizarea zăpezii artificiale, ar trebui să ne concentrăm asupra cauzei problemei cu care ne confruntăm, și anume schimbările climatice, care trebuie combătute prin acțiuni specifice și eficiente.
Din păcate, momentan nu avem suficiente elemente pentru a face previziuni pe termen mediu sau lung, întrucât totul se poate schimba în decurs de câteva zile, iar eventualele căderi de zăpadă târzii pot fi încă benefice pentru resursele de apă. Cu toate acestea, așa cum am subliniat mai sus, riscul de a ne confrunta cu un alt an foarte secetos rămâne, iar ceea ce ar trebui să fie cel mai îngrijorător este faptul că această tendință poate deveni o constantă în următorii ani.
