Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din metavers

Fotografie de Sara Kurig de pe Unsplash

Dacă ai intrat pe net în ultimii ani, indiferent că ești pasionat de jocuri video sau nu, e imposibil să nu fi întâlnit termenul „metavers”. Unii îl descriu ca fiind evoluția inevitabilă a internetului, cu toate acestea, ce este, mai exact, metaversul și cu ce ne poate el face viața mai bună? Imaginează-ți o lume virtuală în care miliarde de oameni trăiesc, lucrează, fac cumpărături, învață și interacționează unii cu alții, totul din confortul canapelelor lor din lumea reală. Din ce în ce mai multe persoane și branduri consideră că metaversul are potențialul de a debloca accesul la noi oportunități creative, sociale și economice. Acestea variază de la jocuri video online sau locuri de muncă, până la cabine de probă și săli de operație virtuale. 

Iată de ce nu este de mirare că unii oameni sunt de părere că metaversul ar putea fi cel mai scump proiect din istoria tehnologiei. De exemplu, Facebook s-a rebranduit ca Meta în încercarea de a domina metaversul, iar compania Meta a investit deja 50 de miliarde de dolari în metavers, plănuind să cheltuiască multe alte miliarde pentru acest proiect. Mai mult, aceeași companie, pe lângă sumele exorbitante investite în cercetare, plănuia anul trecut să angajeze 10.000 de oameni în vederea dezvoltării metaversului.

Dar dacă din partea companiilor din domeniul tehnologiei ne-am aștepta la acest pas, surprind companiile producătoare de bunuri fizice. Am aflat recent că Gucci, un brand italian de modă și marochinărie, găzduiește acum propria sa experiență în metavers, casa de modă fiind primul mare brand de lux care își construiește o lume digitală în cadrul platformei. Și Heineken a găzduit un eveniment în metavers, unde a oferit iubitorilor de bere șansa de a „ciocni” prima bere virtuală a mărcii, iar Coca-Cola a lansat o băutură virtuală în metavers, invitând oamenii să încerce „ce gust au pixelii”.

Probabil cucerită de titlurile bombastice ce prezintă metaversul ca fiind viitorul domiciliu al omenirii, și Comisia Europeană a încercat să-i treacă pragul, Departamentul de ajutor extern al Comisiei cheltuind în total 387.000 de euro pentru a dezvolta o platformă de tip metaverse. Scopul inițiativei a fost acela de a crește gradul de conștientizare a ceea ce face UE pe scena mondială în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani care folosesc TikTok și Instagram și care nu sunt expuși în mod obișnuit la astfel de informații. Rezultatul? Doar cinci persoane au participat în seara evenimentului la petrecerea virtuală organizată.

Deși la prima vedere, atât iubitorii de tehnologie, cât și brandurile care își plănuiesc prezența pe piață, pe termen lung, se înghesuie să intre în metavers, la o căutare aprofundată, știri precum cea privind inițiativa Comisiei Europene ar trebui să pună pe gânduri orice investitor, mai ales în contextul în care până și giganți ca Meta se împiedică de pragul de sus al metaversului. Scăderea recentă a acțiunilor Meta este o dovadă că proiectul metaverse nu a stat niciodată cu adevărat în picioare, criticii intensificându-și apelurile pentru ca directorul executiv al companiei să abandoneze dezvoltarea metaversului, reducând costurile astronomice legate de acesta.

Nu știu în ce măsură metaversul ne va influența viața, însă rămân curios în privința evoluției subiectului.