O nouă insulă în Marea Mediterană

Fotografie de Naja Bertolt Jensen de pe Unsplash

Dacă în urma titlului te-ai așteptat să-ți sugerez o nouă destinație de vacanță, îmi pare rău, dar am vești proaste. Deși Marea Mediterană are o nouă „insulă”, din nefericire, nu este vorba despre una cu plaje idilice și grădini de măslini, ci despre o imensă parcelă de gunoaie plutitoare de plastic. Nu este o noutate faptul că oceanele și mările Pământului sunt invadate de microplastice. Dar este o surpriză faptul că prezența lor în apele Mediteranei este comparabilă cu nivelurile găsite în Oceanul Pacific.

Din fericire, spre deosebire de arhicunoscuta Marea Pată de Gunoi din Pacific sau de faimoasele „insule de plastic” din Atlantic, se crede că această insulă este doar o zonă de acumulare temporară a deșeurilor, determinată de curenții marini. Cu toate acestea, deși tranzitorie, situația sugerează amploarea fenomenului poluării cu materiale plastice care afectează apele Mediteranei.

Veștile bune sunt că acumulările de plastic de acest tip din Marea Mediterană tind să dureze între câteva zile și trei luni, deosebindu-se în acest sens de acumulările de plastic din Atlantic sau Pacific. Însă asta nu ar trebui să ne liniștească, întrucât deși circumstanțele sunt diferite, Marea Pată de Gunoi din Pacific avea în 2018 o suprafață de trei ori mai mare decât Franța. 

Într-un raport elaborat, WWF a avertizat că Marea Mediterană riscă să devină „o mare de plastic”, în contextul în care nivelurile tot mai ridicate de poluare cu microplastice amenință ecosistemul. Dar știi ce e și mai îngrijorător? Europa este al doilea cel mai mare producător de plastic din lume, rivalizând doar cu China. 

Microplasticele rezultă din fragmentarea unor bucăți mai mari de plastic, dispersate în apă. Acestea, prezente în multe produse cosmetice și de igienă personală, sunt deosebit de periculoase pentru viața marină, mai ales că ar putea conține și aditivi chimici. Mările noastre se sufocă sub grămezi de plastic și microplastice, în mare parte rezultate din utilizarea și dispersia articolelor de unică folosință, iar pentru a inversa această tendință, ar trebui să intervenim la sursă, întrucât reciclarea, ca soluție, nu este destul de eficientă, iar companiile responsabile nu par să se implice suficient încât să elimine plasticul de unică folosință.

Problema majoră în ceea ce privește noua inuslă de plastic din Mediterana, în cele din urmă, este că plasticul care o compune se va descompune la un moment dat, iar ulterior se va acumula în țesuturile peștilor, iar noi vom mânca acești pești.

Deși ai ales deja pentru concediul de anul viitor o altă destinație, insula de plastci din Mediterana rămâne pe harta percepției noastre asemeni unui deget acuzator. În timp, intensificarea poluării cu plastic va amenința reputația globală a Mediteranei în ceea ce privește turismul, subminând, în același timp și comunitățile locale care depind de acest sector pentru a-și asigura existența. Probabil nu am contribuit în mod direct la formarea ei, dar prin obiceiurile noastre  de consum, reciclare și reutilizare, poate nici nu punem umărul suficient la diminuarea cantităților de plastic din lume.