Orașele inteligente nu pot prospera în lipsa unui cadru sustenabil

Photo by Thomas Richter on Unsplash

Luna trecută, Comisia Europeană a adoptat noi recomandări în vederea încetării defrișărilor, a introducerii de inovații în domeniul gestionării sustenabile a deșeurilor și a asigurării unor soluri sănătoase, ca parte a eforturilor care vin la pachet cu Pactul Ecologic European.

Schimbările climatice și deteriorarea condițiilor de mediu reprezintă o amenințare reală pentru Europa și pentru întreaga lume. Pentru a contracara această situație, Pactul Ecologic European are ca obiectiv transformarea UE într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu emisii zero până în 2050 și cu o creștere economică independentă de utilizarea resurselor. Întrucât Pactul Ecologic urmărește, de asemenea, să reechilibreze efectele pandemiei, o treime dintr-o investiție de 1 800 de miliarde de euro va fi redirecționată în vederea realizării acestor eforturi.

Defrișările sunt o problemă majoră peste tot în Europa, iar în România, în special, au atins cote dramatice, ajungând să afecteze nu doar climatul regional, ci și economia țării. România nu excelează nici în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, deoarece s-a dovedit de mai multe ori că țara noastră a devenit o destinație ilegală pentru deșeurile din țări precum Marea Britanie și nu suntem singura țară europeană care face asta.

Multe țări din UE, printre care și România, au fost în trecut protagoniști și furnizori importanți în domeniul agriculturii, la nivel continental, având o bogăție de resurse naturale și soluri adecvate pentru a face acest lucru posibil și în continuare. Dacă analizăm problemele climatice în acest caz, este ușor de înțeles cum acestea au afectat în mod direct locuri de muncă și industrii întregi, contribuind la dispariția lor - ceea ce, în parte, are un impact major și asupra felului în care cultura locală continuă să fie modelată.

Dacă ne uităm la obiectivele extrem de ambițioase de reducere a emisiilor de carbon până în 2030 și 2050, defrișările generează multe piedici. Pădurile sunt necesare pentru a echilibra emisiile de gaze, dar avem nevoie de planuri suplimentare pentru a compensa emisiile cauzate de defrișări în fiecare țară din UE.

Cu atâta atenție acordată demersurilor orașelor și creării unor ecosisteme urbane mai inteligente și mai conectate și având în vedere cât de mult se va concentra viața și activitatea urbană în orașe în următoarele două decenii, trebuie să nu mai separăm aceste aspecte de nevoile de sustenabilitate ale zonelor rurale și naturale. Dacă nu găsim un echilibru mai bun și o legătură mai strânsă între eforturile urbane și asigurarea unui mediu natural sănătos, indiferent de cât de multă inovație aducem în orașele noastre inteligente, nu vom putea prospera dacă, pe de altă parte, vom rămâne în curând cu terenuri pustii, ca mediu care ne asigură resursele naturale.

În prezent, Comisia propune noi norme pentru a stopa defrișările, norme de care este responsabilă UE, precum și noi norme pentru a facilita transporturile de deșeuri în interiorul UE (punând astfel capăt comerțului ilegal cu deșeuri). Aceste propuneri includ, de asemenea, o strategie care vizează la asigurarea refacerii, rezilienței și protecției corespunzătoare a tuturor solurilor europene până în 2050. Este clar că e nevoie de măsuri mai bune de protecție a naturii și de standarde de mediu mai ridicate, deoarece se simte adesea că, în timp ce zonele urbane ale statelor membre ale UE par să fie în dezvoltare, accentul pus pe mediile rurale și naturale se dovedește a fi încă în mare măsură deconectat de omologii săi urbani. Deși există măsuri în acest sens, este important să ne asigurăm că vor exista și eforturi pe măsură (și o prioritizare corectă).