Și Comisia Europeană, la plăcinte, e înainte
România are 81 de produse înregistrate în Registrul UE al Indicațiilor Geografice. Evident, nu ne putem compara cu Italia (915) sau Franța (790), dar cu siguranță e loc de mai bine ținând cont de câte bunătăți avem de pus pe masă. Dacă primele înregistrări datează dinaintea intrării în UE (2005) și sunt reprezentate de câteva băuturi spirtoase (țuică, vinars, horincă), cea mai recentă intrare pe listă este „Plăcinta dobrogeană”, la final de martie 2023. Aceasta se regăsește acum în compania selectă a salamului de Sibiu, a cârnaților de Pleșcoi, a magiunului de Topoloveni și a câtorva zeci de sortimente de vin. Aici poți căuta toate produsele în funcție de: nume, tipul de produs, țara de proveniență sau diferite alte criterii.
Indicațiile geografice sunt un instrument legal care protejează produsele cu o origine geografică specifică și o reputație în ceea ce privește calitatea sau alte caracteristici distinctive. Acestea pot fi aplicate la produse agricole și alimentare, băuturi spirtoase, vinuri și vinuri aromatizate. Protecția oferită de indicațiile geografice previne utilizarea neadecvată sau imitarea denumirii înregistrate a produselor și oferă o garanție clienților cu privire la originea reală a acestora. Normele legate de indicațiile geografice asigură drepturi colective pentru producătorii dintr-o anumită zonă geografică, cu condiția să îndeplinească anumite cerințe.
Plăcinta dobrogeană este o delicatesă tradițională din sud-estul României, cu foi subțiri de aluat umplute cu brânză telemea sărată, caș și ouă care sunt apoi rulate și aranjate în formă de spirală în tăvi rotunde. Modul de preparare și îndemânarea necesară sunt transmise de la o generație la alta de locuitorii din Dobrogea, conferind produsului un caracter specific, reputația acestei plăcinte fiind susținută de dovezi istorice privind vechimea și notorietatea sa.
Solicitarea dobândirii protecției naționale și comunitare, adică a statutului de produs cu Indicație Geografică Protejată pentru plăcinta dobrogeană apare în caietul de sarcini al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale încă din 2018, întreaga documentație fiind disponibilă spre consultare pentru toți cei curioși cu privire la specificul acesteia sau la traseul pe care un anumit produs trebuie să-l parcurgă pentru a ajunge pe lista care cuprinde produsele înregistrate și protejate în întreaga Uniune Europeană.
Avem mult prea puține bunătăți înregistrate și recunoscute la nivel internațional. Evident, nu vom egala niciodată ca notorietate brânzeturile italienești, vinurile franțuzești sau cârnăciorii nemțești, deși din punct de vedere al gustului și calității nu ar trebui să avem niciun complex de inferioritate. Sunt convins că fiecare regiune ar trebui să-și dea interesul de a pune pe harta culinară a lumii tot ce are mai bun de oferit, pentru a transforma România într-o destinație gastronomică. Să nu uităm că suntem recunoscuți pentru felul călduros în care ne primim musafiri în casele noastre și la mesele noastre.
Dacă ar fi să-mi dai un singur exemplu de produs alimentar din zona ta care ar merita să devină indicație geografică protejată, care ar fi acela?
