Regiuni mai competitive, economii mai înfloritoare
În România, mediul rural prezintă diferențe importante față de mediul urban, în ceea ce privește nivelul de dezvoltare economică, socială și infrastructura. Aceste diferențe se referă la problemele cu care se confruntă comunitățile rurale în comparație cu cele urbane, printre acestea numărându-se:
Accesul limitat la servicii publice, cum ar fi educația și asistența medicală.
Lipsa infrastructurii adecvate, inclusiv drumuri, rețele de canalizare și alimentare cu apă.
Lipsa locurilor de muncă și a oportunităților economice, ceea ce determină migrarea tinerilor către orașe și spre alte țări.
Lipsa serviciilor de transport și comunicații, ceea ce duce la izolarea și marginalizarea comunităților rurale.
Desigur, conspiraționiștii de serviciu pot căuta vinovați acuzând anumite regiuni ca fiind favorizate de autorități, iar pe altele că așezarea geografică le-a așezat pe traseul investitorilor străini. Dar aici nu încercăm să găsim vinovați, ci soluții, deoarece, evident, aceste probleme afectează în mod direct bunăstarea și calitatea vieții oamenilor din mediul rural. Dacă trăiești în urban și crezi că problema nu te privește, greșești. Tocmai datorită acestor decalaje dintre rural și urban, lumea părăsește satele, mutându-se în urban. În acest fel se dezvoltă cartierele de tip dormitor, așa se îngreunează traficul, așa locurile de parcare devin tot mai rare, timpii morți tot mai mari și mai mulți, iar calitatea vieții scade constant. Iată cum aceste diferențe devin, în timp, dureroase pentru toți. De aceea, pe lângă activitatea guvernului și a ONG-urilor care depun eforturi pentru a reduce decalajul dintre mediul rural și cel urban, sprijinind dezvoltarea sustenabilă a comunităților rurale, efortul ar trebui să ne implice pe toți.
Cu mai puțin de un an în urmă, în 2022, Palatul Victoria a găzduit evenimentul de lansare a studiului „România cu un singur chip” realizat de Ambasada Sustenabilității și organizat în parteneriat cu Guvernului României, studiu care confirmă decalajele existente între mediul urban și cel rural, dar ne și dă speranța că acestea pot fi reduse prin investiții publice gândite să aducă urbanul și rurarul la același nivel de dezvoltare.
Indicele Competitivității Regionale este o resursă importantă pentru regiunile din Uniunea Europeană care le permite acestora să-și monitorizeze și să-și evalueze progresul în timp și în comparație cu alte regiuni. Prin intermediul mai multor indicatori, acesta încurajează competitivitatea regională, ajutând astfel la dezvoltarea unor strategii și politici de dezvoltare durabilă.
Ediția nouă a Indicelui, care utilizează o metodologie complet revizuită și recalculează cele două ediții anterioare, arată că regiunile mai puțin dezvoltate ale Europei și-au îmbunătățit competitivitatea, în timp ce regiunile mai dezvoltate au continuat să aibă performanțe bune.
În general, regiunile din estul UE și-au îmbunătățit performanța între ediția din 2016 și cea din 2019, majoritatea continuând să recupereze decalajul. Cu toate acestea, anumite părți din Cehia, România, Slovacia și Bulgaria s-au îndepărtat și mai mult de media UE. Cu excepția Germaniei, Italiei și a Țărilor de Jos, în toate celelalte state membre, cele mai competitive regiuni sunt cele ale capitalelor, iar decalajul față de celelalte regiuni este deosebit de ridicat în Franța, România și Slovacia.
Un alt aspect interesant este că tind să aibă un decalaj mai mic între regiunea capitalei și celelalte regiuni numai țările mai competitive, acest lucru subliniind faptul că politicile și investițiile publice ar trebui să ajute regiunile mai puțin competitive să își îmbunătățească performanța și să recupereze decalajul, garantând totodată că regiunile cele mai competitive continuă să prospere.
După cum era de așteptat, regiunile mai competitive au avantaje semnificative:
PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare.
Femeile beneficiază de condiții-cadru mai bune.
Sunt mai atractive pentru absolvenți, care își găsesc mai ușor un loc de muncă acolo.
În continuare, regiunile din UE se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește competitivitatea și decalajele economice dintre ele. Prin urmare, politica de coeziune rămâne principalul instrument de investiții al UE, conceput pentru a sprijini regiunile în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, consolidarea competitivității întreprinderilor, stimularea creșterii economice, promovarea dezvoltării sustenabile și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
Ca fapt divers pentru cei care mai sunt de părere că România beneficiază puțin sau deloc de faptul că este membru al UE, prin intermediul acestei politici de coeziune, Comisia a aprobat la sfârșitul lunii martie o contribuție de peste €166 de milioane pentru modernizarea rețelelor de apă și de ape uzate din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Ilfov.
În concluzie, așa cum afirma Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune și reforme, „politica de coeziune demonstrează, încă o dată, că îmbunătățește în mod concret viața cetățenilor”.