Finanțarea publică nu este un sac fără fund: Cazul indicatorilor de performanță în contractele de achiziții publice

Nicolaie Moldovan se adresează liderilor de afaceri la ediția din acest an a Conferinței CEO de la Cluj-Napoca, România

În vremuri de criză, comunitățile locale au nevoie de lideri puternici și responsabili care optează pentru soluții de durată. În același timp, reconfigurarea și reevaluarea parteneriatului dintre companii și municipalități, dintre mediul privat și cel public, bazat pe indicatori de performanță și anumite garanții, trebuie să devină o prioritate a agendei legislative, financiare și de acțiune în România. Comunitățile viitorului nu vor exista altfel fără acest parteneriat.

România trebuie să fundamenteze mult mai mult dezvoltarea comunităților sale locale pe parteneriate public-private decât a făcut-o până acum din cauza unei legislații proaste, a lipsei de experiență, a lipsei de garanții reale sau a temerilor legate de organele de anchetă și control.

Acestea sunt două dintre mesajele pe care le-am transmis în timpul unei discuții recente la Conferința CEO din România, una dintre cele mai importante întâlniri ale liderilor de afaceri din țară, dedicată provocărilor actuale, printre care se numără războiul din Ucraina, prețurile energiei, efectele pandemiei, întreruperea lanțurilor de aprovizionare, inflația galopantă și multe altele.

Au participat companii cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro și chiar de un miliard de euro pe an, bănci puternice de dezvoltare, companii de consultanță de renume și instituții media importante. Cu toții caută și promovează noi modele de afaceri care să aducă la aceeași masă administrația publică și mediul privat, noi tehnologii și soluții la vechile probleme ale instituțiilor publice. În cadrul acestui eveniment, am vorbit despre proiecte care includ finanțarea eficienței energetice pentru clădirile publice sau furnizarea de servicii publice cu costuri reduse pentru populație și municipalități, dar și despre ce înseamnă o instituție publică sustenabilă.

Investițiile în infrastructura majoră vor scădea după 2030, iar în bugetele primăriilor, consiliilor județene și altor instituții publice vor crește costurile reparațiilor și întreținerii lucrărilor executate în urmă cu 10-15 ani. Este vorba, bineînțeles, de bugetul cetățenilor.

Cea mai mare greșeală pe care o pot face managerii de orașe este să rămână împietriți în fața existenței la nesfârșit a fondurilor nerambursabile. În România există peste 77.000 de clădiri publice, din care doar 10% au fost dezvoltate cu astfel de fonduri (dar mai urmează și altele). Unele vor fi nZEB (cu aproape zero consum de energie), în timp ce altele vor fi dotate cu panouri fotovoltaice și/sau pompe de căldură. Cu toate acestea, procentul celor care vor avea nevoie de o renovare serioasă rămâne semnificativ. Dar ce se întâmplă cu cele pentru care bugetul pentru reparații și modernizare nu mai este la UE sau la Guvern?

Managerii bugetului public pe termen lung trebuie să găsească alte soluții pentru a finanța atât administrarea clădirilor publice, cât și a unui număr considerabil de servicii publice, inclusiv grădinițe, școli, spitale, universități, cămine de bătrâni, cămine studențești, teatre, centre culturale și muzee.

O soluție este cea a contractelor de performanță bazate pe economii auditate în mod adecvat și garantate în mod solid. În care toate părțile câștigă, iar cetățenii, beneficiarii finali, nu pierd. Cu astfel de garanții, costurile de investiție și cheltuielile de exploatare, în special cele cu energia, ar scădea considerabil. Este simplu: factura pentru lucrări ar fi susținută de economiile de energie garantate de compania care execută proiectarea, lucrările și finanțarea și exploatarea obiectivelor până la recuperarea investiției.

Acest tip de soluție trebuie gândit ca fiind integrat la nivelul orașelor, al cartierelor și al complexelor de clădiri și trebuie să se bazeze pe sisteme inteligente de contorizare și monitorizare.

Sunt convins că, atunci când banii gratuiți vor intra în condiții din ce în ce mai stricte, vom începe să luăm în considerare tot mai mult alternativele de care au nevoie comunitățile locale.

Mulțumesc în mod special Doingbusiness.ro și Veolia pentru că m-au invitat să particip la conferința lor.