Primim cu propaganda? Uneori și fără să vrem
Fotografie de Nijwam Swargiary de pe Unsplash
Indiferent că vorbim despre Calul Troian, campaniile electorale ale unor partide politice/candidați la funcții importante în stat sau propaganda unor țări atât pe timp de pace, dar mai ales în perioada războaielor, au la bază același lucru: pornesc de la un neadevăr și sunt menite să inducă în eroare populația, influențând convingerile, atitudinile sau acțiunile altor persoane.
Tot mai multe state, precum și organizații extremiste, folosesc inteligența artificială și rețelele de socializare pentru a răspândi știri false în Europa, iar în contextul războiului din Ucraina procesul este în continuă creștere și poate fi foarte eficient în modelarea opiniilor oamenilor, convingându-i să susțină o anumită cauză. Unul dintre obiectivele principale ale dezinformării este acela de a crea confuzie în rândul cetățenilor și de a polariza societatea, subminând astfel democrația.
În ultimii ani, accesul ieftin la internet în întreaga lume a dus la o explozie de propagandă și știri false distribuite pe scară largă pe rețelele de socializare, fără a fi verificate, întrucât instrumentele digitale ușurează sarcina oricui vrea să posteze și să distribuie știri sau informații online. În cel mai bun caz, multe dintre aceste povești inventate sau știri false au adus celor care le-au lansat bani din publicitate; în cel mai rău caz, ar putea contribui la schimbarea opiniei publice, convingându-i pe oameni că țara lor ar trebui să intre în război.
Un aspect îngrijorător este că multe știri ajung la oamenii de pe rețelele de socializare prin intermediul prietenilor sau persoanelor pe care le urmăresc, adică persoane de încredere. Aceste recomandări tacite (share, like etc.) sau faptul că sunt distribuite în grupurile din care fac parte, îi fac pe oameni să accepte mai ușor mesajele decât dacă nu ar exista nicio indicație cu privire la originea lor.
Iată de ce Parlamentul European dorește să se asigure că lumea are acces la informații corecte. Echipa antidezinformare a Parlamentului European monitorizează și analizează fenomenul, cooperează cu alte instituții și cu societatea civilă și organizează activități de formare și de sensibilizare a opiniei publice, distribuind cercetări interne și informații de specialitate privind educația mediatică și sursele de încredere prin intermediul canalelor sale de socializare.
Acestea fiind spuse, înțelegem mai bine de ce există în societate o îngrijorare tot mai mare în ceea ce privește dezinformarea răspândită prin intermediul rețelelor de socializare, mai ales prin intermediul dispozitivelor mobile. În timp, dezinformările provoacă diviziuni sociale tot mai mari și pot duce în final la violență. Înțelegerea mecanismelor de funcționare ale dezinformării este primul pas pentru a opri răspândirea propagandei online, menită să semene discordie în contextele cu instituții media mai puțin consolidate.
După cum se vede, până și războaiele nu se mai poartă exclusiv pe front, folosind armament clasic, ci și la nivel de idei, știri sau știri false pe rețelele de socializare. De aceea, nu doar structurile europene, ci noi toți ar trebui să combatem răspândirea dezinformării, pentru a proteja valorile europene și structura democratică în care trăim.
