‘Zgârie-nori din lemn’: Lemnul se impune în arhitectura sustenabilă
Lemnul ia avânt în cadrul arhitecturii sustenabile, acesta fiind adoptat în masă, ca alternativă la beton și oțel. Cine s-ar fi gândit la lemn?! Lemnul a fost folosit de milenii pentru construcția de locuințe în întreaga lume, dar abia recent constructorii au început să încorporeze lemnul la scară mare pentru a crea ceea ce este denumit cu termenul "zgârie-nori din lemn".
Potrivit Naturally:Wood, tehnologia de ultimă generație este folosită pentru a lipi, bate cuie sau dibluri în straturi produse din lemn. Acest proces creează panouri structurale mari, stâlpi și grinzi (cunoscute și sub numele de "lemn de masă"), care sunt excepțional de solide și versatile.
Deși este mai costisitor să construiești cu lemn masiv (deocamdată) în comparație cu betonul sau oțelul, există diverse beneficii pe termen lung care merită luate în considerare. În primul rând, lemnul poate reține carbonul chiar și după ce copacul a fost tăiat. Creating Tomorrow's Forests (Creăm pădurile de mâine) explică faptul că, acționând ca un rezervor de carbon, lemnul este capabil să împiedice eliberarea acestuia în atmosferă sub formă de dioxid de carbon. Având în vedere că dioxidul de carbon contribuie în mod semnificativ la efectul de seră - prin captarea radiațiilor și împiedicarea răcirii Pământului - se poate înțelege de ce este atractivă această opțiune. Conform acestui raport al Organizației Națiunilor Unite, clădirile și construcțiile sunt cauza a aproape 40% din emisiile globale de CO2 care au legătură cu energia și, respectiv, 36% din consumul de energie. Un alt avantaj al lemnului este faptul că impactul global al încorporării sale în arhitectură, asupra emisiilor este extrem de scăzut în comparație cu cel al betonului și al oțelului, compensând chiar și emisiile de carbon în unele cazuri.
Desigur, lemnul nu va convinge pe toată lumea și există posibile dezavantaje ale încorporării lui în arhitectură. În primul rând, acest articol remarcă faptul că lemnul poate să nu fie "cea mai bună sursă de energie regenerabilă", așa cum mulți consideră. Unele țări, cum ar fi Australia, sunt importatoare de lemn de construcție, "și nu există suficiente plantații de conifere la nivel național pentru a acoperi nevoile sale viitoare". Conform statisticilor europene disponibile privind importurile de lemn din 2017, Germania este unul dintre cei mai mari importatori de lemn de pe teritoriul național, cu o valoare a importurilor de aproape 9 miliarde de dolari. Marea Britanie se află pe locul al doilea, cu o valoare a importurilor de 6,9 miliarde de dolari, iar Italia ocupă locul al treilea, cu 4,5 miliarde de dolari.
Rezervele față de lemn în lumea arhitecturii au fost exprimate de coaliția Build with Strength, care a declarat pentru Vox că lemnul este "șubred, foarte inflamabil și nesustenabil din punct de vedere ecologic". Cu toate acestea, după cum notează Vox, trebuie ținut cont de faptul că Build with Strength este sponsorizată de industria betonului.
Deși alegerea arhitecturii din lemn nu va rezolva într-o clipită problemele climatice ale lumii, este cu siguranță un pas înainte în direcția bună. În plus, este mai atrăgătoare decât s-ar putea crede. Aruncă doar o privire la acești zgârie-nori, la aeroporturile care ridică lemnul pe noi culmi și la modelele frumoase și minimaliste din lemn care au luat cu asalt Londra.
