Piața unică europeană schimbă prefixul
Fotografie de Victor Grabarczyk de pe Unsplash
Scopul UE este acela de a ne permite nouă, cetățenilor UE, să studiem, să locuim, să facem cumpărături, să muncim și să ne pensionăm în orice țară din UE, în timp ce ne bucurăm de bunătăți provenite din întreaga Europă. În acest scop, ea asigură libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor în interiorul unei piețe unice. Prin eliminarea barierelor tehnice, juridice și birocratice, UE permite, de asemenea, cetățenilor să facă schimburi comerciale și să desfășoare în mod liber afaceri. Ca să avem o idee și mai clară asupra acestei realități, Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, consideră că „piața unică este cel mai mare bloc comercial din lume. De treizeci de ani, aceasta reprezintă fundamentul UE. Ea oferă oportunități pentru milioane de companii, precum și pentru consumatorii din Europa.”
Piața unică a fost instituită la 1 ianuarie 1993, prin urmare, anul acesta aniversează 30 de ani, devenind una dintre realizările majore ale integrării europene și unul dintre motoarele sale de bază, întrucât facilitează viața cetățenilor, deschizând noi oportunități pentru companii. Deși inițial a fost alcătuită din 12 țări ale UE: Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Regatul Unit, în prezent, ea cuprinde cele 27 de state membre, precum și Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Elveția având doar acces parțial.
Pe lângă aspectele enumerate anterior, piața unică europeană ajută companiile, în special pe cele mici, să atragă investiții în vederea dezvoltării în întreaga UE și la nivel mondial. Iată cum au fost ajutate companiile pe durata pandemiei de COVID-19 să stabilească noi contacte și să-și depășească obstacolele, permițând astfel Europei să devină o voce cu autoritate la nivel global. Dar piața unică mai este și cel mai bun răspuns al Bătrânului Continent în ceea ce privește combaterea impactului schimbărilor climatice, în vederea dezvoltării unei economii și a unei societăți mai sustenabile și mai circulare care-și propune să profite pe deplin de revoluția digitală.
Cu toate că încă există anumite limitări în cadrul pieței unice, cum ar fi: sistemele fiscale naționale fragmentate, piețele naționale separate pentru servicii financiare, de energie și transporturi, normele, standardele și practicile diferite în materie de comerț electronic între țările UE sau normele complicate privind recunoașterea calificărilor profesionale, UE depune eforturi pentru a armoniza aceste disonanțe.
Odată cu războiul care a generat criza actuală, se aud tot mai des voci care fredonează refrenul anti-european. Acestor voci vreau doar să le reamintesc cozile interminabile de acum 20 de ani din curțile ambasadelor europene, continuate de episoade similare de umilință prin vămile României către Occident. Azi nu mai suntem în situația de a bate la porțile Europei, ci în cea de responsabili cu siguranța acestor porți. Iar Piața unică europeană este una dintre cele mai mari realizări ale UE care a alimentat creșterea economică și a facilitat viața de zi cu zi a companiilor și consumatorilor europeni. Așa că, eu am doar urări de bine la adresa pieței unice europene cu ocazia aniversării ei.
