Liniște în oraș, vă rog!

Fotografie de Kristina Flour de pe Unsplash

Suntem atât de obișnuiți să citim sau să auzim la știri detalii legate de Marea insulă de gunoaie din Pacific, fast fashion, colecaterea selectivă a deșeurilor, încât ne vine greu să percepem poluarea în deplinătatea ei. Însă traiul în marile orașe înseamnă adesea și expunerea excesivă la sunet și la zgomot, a căror intensitate poate cauza riscuri crescute de boli cardiovasculare, tulburări cognitive, întârzieri în dezvoltare și demență la om. Deși nu are impactul imediat al unei grămezi de PETuri aruncate neglijent în pădure, poluarea fonică reprezintă cu toate acestea un pericol. Nu poate fi văzută, dar este totuși prezentă și are efecte nu numai asupra oamenilor, ci și asupra mediului și animalelor. De exemplu zgomotele puternice pot face ca vasele dorsale ale omizilor (echivalentul insectelor pentru inimă) să bată mai repede, iar anumite specii de păsări să aibă mai puțini pui.

Deși pare greu de crezut, întrucât se află la distanțe considerabile de orașe sau alte tipuri de așezări omenești, ecosistemul cel mai sensibil la acest tip de poluare este cel marin întrucât sub apă, sunetul se deplasează cu o viteză mai mare decât în aer. Balenele - care folosesc sunetele pentru a-și găsi prada, a naviga, a comunica și a se împerechea - sunt un exemplu bine cunoscut, dar oamenii de știință au descoperit că o gamă largă de creaturi marine sunt extrem de sensibile la sunet.

Ei consideră că poluarea fonică poate afecta animalele marine chiar înainte de eclozare și le pot încetini dezvoltarea, le pot împiedica reproducerea, le pot întârzia creșterea, le pot schimba căile de migrație și, în unele cazuri, le pot chiar cauza moartea. Dar până și algele marine par a fi extrem de sensibile la zgomot. Acestea, alături de plantele marine sunt foarte importante în contextul vieții marine, în general. Ele contribuie la stabilizarea climei globale prin faptul că oferă hrană și adăpost, protejând împotriva eroziunii, favorizând și întreținând ciclul nutrienților, stabilizând fundul mării și filtrând poluanții. În plus, o singură împușcătură de la o armă cu aer comprimat poate ucide zooplanctonul - baza lanțului trofic marin - la o distanță de până la o milă de la locul detonării.

Revenind la ce ne frământă pe noi, cu toate că pare greu de acceptat, poluarea fonică este una dintre cele mai grave și totuși mai puțin recunoscute amenințări la adresa sănătății, căreia încă nu i se acordă importanța cuvenită. Și asta deoarece atunci când suntem deranjați de un zgomot de fond, creierul are capacitatea de a se adapta la acest zgomot și nu-l mai percepem ca pe un disconfort, prin urmare începem să-l acceptăm. 

În cazul poluării fonice, chiar dacă nu simțim că suntem vulnerabili, suferim din cauza acestei expuneri și calitatea vieții noastre este afectată datorită expunerii la acești poluanți care sunt zgomotele. Prin urmare, crearea în orașele noastre a unor medii de lucru mai sănătoase, a unor spații destinate mai multor activități recreative și de agrement sau petrecerii timpului în spații verzi, vor fi mereu asociate cu o mai bună sănătate mintală.