Orașe funcționale
Fotografie de Jezael Melgoza de pe Unsplash
Conform cifrelor furnizate de Banca Mondială, aproximativ jumătate din populația lumii - mai exact 56% - locuiește în orașe. Cu toate acestea, dacă ar fi să facem un recensământ în 2050, cifrele vor fi crescut semnificativ. Estimările din același raport sugerează că, în mai puțin de 30 de ani, 70% din populație va locui în orașe. În țări precum SUA, această cifră va depăși 80%. Este clar că urbanizarea avansează într-un ritm rapid, orașele devorând într-o proporție tot mai mare spațiile rurale, iar un număr tot mai mare de oameni consideră că orașele oferă cele mai bune oportunități de muncă și de calitate a vieții.
Însă această creștere a orașelor, care aduce cu sine și o creștere a consumului de resurse naturale, plasează orașele în prim-planul preocupărilor economice, sociale și globale legate de consumul de energie și de apă, de gestionarea traficului, de salubritate și de sustenabilitate. Pentru a răspunde acestor preocupări, municipalitățile apelează din ce în ce mai mult la soluții inteligente care promit să îmbunătățească infrastructura și să ușureze gestionarea orașelor, deoarece un oraș inteligent necesită un mix potrivit de date, tehnologie, infrastructură și servicii pentru a oferi soluții sustenabile și centrate pe cetățean. Este important ca autoritățile municipale să colaboreze pas cu pas cu cetățenii și cu partenerii potriviți, cei care sprijină prosperitatea orașelor inteligente. De exemplu, unul dintre cele mai des întâlnite elemente este integrarea Inteligenței Artificiale în mediile urbane, însă asta vine la pachet cu provocări și riscuri care trebuie luate în calcul și abordate cu seriozitate, deoarece la fel ca orice altă tehnologie, IA poate deveni o forță care adâncește sau reduce decalajele sociale, în funcție de modul în care este aplicată. Iar cetățenii, alături de autoritățile locale au responsabilitatea colectivă de a utiliza, integra și monitoriza în mod corespunzător soluțiile de Inteligență Artificială pentru a se asigura că nu apar consecințe nedorite.
Cum am subliniat deja în mod repetat, pentru ca un oraș să devină cu adevărat inteligent, trebuie, în primul rând, să integreze soluții bazate pe date în numeroase domenii de aplicare, de la transport și mobilitate la planificarea utilităților, gestionarea deșeurilor și intervenția în caz de urgență. Iar, în al doilea rând, să nu uităm că orașele noastre nu sunt doar niște simple silozuri. Ele sunt entități vii, care trec prin schimbări și evoluează - adevărate ecosisteme în care fiecare element are un impact asupra celorlalte.
În vremuri ideale, există multe atribute cu care orașele se străduiesc să concureze și să exceleze la nivel global, inclusiv „cel mai verde”, „cel mai rezilient” sau „cel mai sustenabil”; dar în viața de zi cu zi sau, mai ales, în perioade de criză, un oraș trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii săi. Iar construirea sau transformarea unor orașe care funcționează, adică sunt: ecologice, rezistente și incluzive, necesită o coordonare intensă a tuturor părților implicate pentru a crea oportunități de care să beneficieze toată lumea.
