O zi mai neagră decât numele pe care-l poartă

Fotografie de Artem Beliaikin de pe Unsplash

În Statele Unite, Black Friday este vinerea de după Ziua Recunoștinței. În mod tradițional, această zi marchează începutul sezonului de cumpărături de Crăciun, multe magazine oferind produse la prețuri reduse. În România, conceptul de Black Friday este aplicat mai elastic, unii comercianți organizându-l deodată, alții de capul lor, fie o zi, un weekend sau o lună. Dar ideea de bază rămâne: produse (aparent) la promoție. Rămâne și faptul că Black Friday este o perioadă neagră pentru planetă, achizițiile noastre contribuind masiv la cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă.

Creșterea constantă a numărului de persoane care fac cumpărături de Black Friday are un impact direct asupra mediului. Este suficient să spunem că, în timpul perioadei de reduceri, un număr mare de utilizatori se deplasează cu mașina la magazine pentru a face cumpărături, ceea ce duce la creșterea emisiilor. Dar și cumpărăturile online au un impact puternic asupra mediului înconjurător: un produs cumpărat pe internet în România trebuie ambalat, expediat și livrat clientului, trecând prin diferite centre și depozite, parcurgând adesea mii de kilometri cu avioane și camioane înainte de a ajunge la cumpărător. Iar atunci când milioane de consumatori fac cumpărături în aceeași perioadă de timp și într-un interval atât de scurt, costurile de mediu ajung la niveluri foarte ridicate.

Doar livrările de Black Friday din Marea Britanie, în 2020, au generat 429 000 de tone de emisii de gaze cu efect de seră - echivalentul a 61 308 elefanți. Dar poate că fiind prea atenți la livrările de Black Friday, ignorăm emisiile create în timpul producerii bunurilor respective, precum și în timpul utilizării și eliminării lor - cu alte cuvinte, nu luăm în calcul ciclul complet de viață al unui produs, care generează mult mai multe emisii decât livrarea acestuia către utilizatorul final. Având în vedere că până la 80% din achizițiile noastre de Black Friday sunt aruncate pur și simplu după o singură utilizare sau chiar zero utilizări, o perspectivă de ansamblu, ar putea îmbunătăți lucrurile.

În plus, o altă sursă de poluare cauzată de Black Friday, poate adesea uitată, este reprezentată de ambalaje: cutiile, pungile, plicurile și alte tipuri de ambalaje se transformă, odată ce și-au îndeplinit misiunea, într-o grămadă de deșeuri care sunt uneori dificil de recuperat și reciclat. Dar nu e obligatoriu să fie așa. Evident, o parte dintre aceste ambalaje nu se pot refolosi, însă cel puțin cutiile de carton pot deveni ambalaje pentru pachetele pe care le expediem sau spații de depozitare în debarale, poduri sau beciuri.

În ultimii ani au apărut mai multe alternative sustenabile la Black Friday. Indiferent că vorbim despre Buy Nothing Day (Ziua fără cumpărături), Green Friday (Vinerea Verde - adică un Black Friday sustenabil) sau Swap Parties (petreceri în cadrul cărora au loc schimburi de obiecte între participanți), ideea din spatele lor e aceeași: nu avem nevoie de mai multe lucruri inutile în viață pentru a fi fericiți. 

Așa că înainte de a ne lăsa vrăjiți de reclamele de pe telefon cu reduceri incredibile la obiecte de care nu avem nevoie, poate ar fi mai util să facem un pas în spate și să ne întrebăm dacă respectiva cheltuială nu ar putea fi transformată într-o investiție în noi înșine sau în cineva drag, pentru a învăța lucruri noi și a dobândi noi aptitudini.

Nicolaie Moldovan

Senior Urban Development Expert based in Bruxelles. Expertise in Smart Cities, Destination Branding, Sustainable Cities, and EU Funding.

https://www.linkedin.com/in/nicolaiemoldovan/
Previous
Previous

Tăcerea verde

Next
Next

COP27: Fonduri de peste 200 de milioane de euro pentru comunitățile vulnerabile, în vederea adaptării la schimbările climatice. Ce urmează?