COP27: Fonduri de peste 200 de milioane de euro pentru comunitățile vulnerabile, în vederea adaptării la schimbările climatice. Ce urmează?

Fotografie de Matthew TenBruggencate de pe Unsplash

În cadrul celei de-a 27-a Conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27), care s-a încheiat săptămâna trecută la Sharm El Sheikh, în Egipt, au fost încheiate acorduri privind modul de abordare a încălzirii globale și reiterarea Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, pentru a împiedica creșterea încălzirii globale cu peste 1,5 grade Celsius. În cadrul a ceea ce ONU numește un „acord revoluționar”, a fost pus în aplicare și un plan de finanțare pentru țările vulnerabile afectate de dezastrele climatice. Rezultatul conferinței iterează același obiectiv stabilit în cadrul Acordului privind clima de la Paris din 2015.

Potrivit ONU, în cadrul conferinței s-au înregistrat progrese importante, deoarece guvernele au convenit în cele din urmă asupra modului în care trebuie să avanseze în ceea ce privește obiectivul global în materie de adaptare. Ca parte a acordului, în cadrul COP27 au fost luate angajamente care totalizează peste 230 de milioane de dolari (aproximativ 224 de milioane de euro) pentru Fondul de adaptare. „Aceste angajamente vor ajuta mult mai multe comunități vulnerabile să se adapteze la schimbările climatice prin soluții concrete de adaptare”, după cum a explicat ONU. 

În plus, părțile prezente la conferință au convenit, de asemenea, asupra acordurilor instituționale pentru a pune în funcțiune Rețeaua de la Santiago pentru pierderi și daune. Această rețea va „cataliza asistența tehnică pentru țările în curs de dezvoltare care sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice”, potrivit ONU.

Pentru ce vor fi utilizați banii din Fondul de adaptare?

Mecanismele de finanțare, precum și un fond dedicat, vor „ajuta țările în curs de dezvoltare să reacționeze la pierderi și pagube”. În plus, a fost înființat și un comitet de tranziție. Acest comitet va face recomandări cu privire la modul în care vor fi puse în funcțiune noile finanțări, precum și fondul obținut la COP28. Prima reuniune a comitetului de tranziție este așteptată să aibă loc în luna martie a anului viitor.

De ce este acest acord „revoluționar”? 

Potrivit Sky News, procesul COP se bazează pe consens, ceea ce înseamnă că toate cele aproape 200 de țări care participă la conferință trebuie să fie de acord cu o decizie pentru ca acordul să fie aprobat. „[Acest lucru, de exemplu] a permis unor țări precum Arabia Saudită, China și Rusia să respingă obiectivul de 1.5°C, acceptat pe scară largă”, a scris Victoria Seabrook de la postul de știri.

Simon Stiell, secretarul executiv al ONU pentru schimbări climatice, a declarat că rezultatul acordului privind obiectivul global de adaptare „ne ajută să progresăm”. „Am stabilit o cale de urmat în ceea ce privește o negociere care durează de zeci de ani privind finanțarea pierderilor și pagubelor - deliberând asupra modului în care abordăm impactul asupra comunităților ale căror vieți și mijloace de trai au fost ruinate de cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.”

Secretarul general al ONU, António Guterres, a anunțat, de asemenea, un plan de 3,1 miliarde de dolari pentru a se asigura că toate persoanele de pe planetă sunt protejate de sisteme de alertă timpurie în următorii cinci ani.

Ce urmează?

COP26 a fost cel mai ambițios eveniment de până acum și a atras o atenție deosebită din partea mass-media la momentul respectiv. Au fost făcute promisiuni mari și s-au elaborat planuri de punere în aplicare a lor - cu toate acestea, în perioada premergătoare COP27, liderii mondiali au fost ținta unor critici puternice din cauza acțiunilor insuficiente privind obiectivele climatice.

Aceste voci au început să capete notorietate încă de la Acordul de la Paris din 2015, iar în ultimii șapte ani am auzit avertismente tot mai grave din partea comunității științifice cu privire la direcția în care ne vom îndrepta dacă țările nu încep să colaboreze și să evite să agraveze și mai mult problemele existente.

Pentru a orienta lumea noastră în direcția unor comunități mai sustenabile și mai prospere, este nevoie de un leadership adevărat și de acțiuni tangibile, precum și de o prioritizare a obiectivelor noastre comune în materie de climă. Însă, pentru ca această schimbare să se producă cu adevărat, trebuie să lucrăm de jos în sus.

Schimbarea începe de acasă și trebuie să depunem eforturi în comunitățile, orașele și regiunile noastre, prin inițiative atent planificate și executate, care să construiască un viitor mai rezilient pentru cetățenii noștri.

O problemă care a apărut adesea este lipsa de comunicare și de relații de lucru cursive de la administrația locală la cea națională - și atâta timp cât administrațiile locale nu reușesc să fie o forță motrice a schimbării printr-o planificare și un management adecvat, toate bugetele, finanțările și ideile mărețe se vor duce pe apa sâmbetei, în cele din urmă. Haideți să începem prin a prelua la nivel local responsabilitatea schimbării în cadrul propriilor noastre comunități și să lucrăm împreună pentru un viitor mai frumos și mai verde.