O mână de ajutor de la UE pentru cine chiar are nevoie de ea

Fotografie de charlesdeluvio de pe Unsplash

Una dintre cele mai preluate știri de zilele trecute, cu beneficii directe în viața noastră cotidiană, este aceea că în urma aprobării Parlamentului European, cetățenii UE vor putea folosi o singură soluție de încărcare pentru dispozitivele lor electronice, astfel încât până la sfârșitul anului 2024, toate telefoanele mobile, tabletele și camerele foto vândute în Uniune vor trebui să fie echipate cu un port de încărcare USB Type-C. 

Prin urmare, nu vom mai avea nevoie de cabluri diferite de fiecare dată când vom cumpăra un nou dispozitiv. Știrea e cu siguranță bună, dar presa a ignorat o știre și mai bună privind păturile mai puțin favorizate ale societății și combaterea sărăciei. 

În 2021, în UE, cel puțin una din cinci persoane a fost expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Riscul de sărăcie sau de excluziune a variat între statele membre ale Uniunii, dar după cum te așteptai, cele mai mari procente au fost înregistrate în România (34%). Adică 1 român din 3. 

În acest context Comisia Europeană consideră că plasele de siguranță socială joacă un rol esențial în sprijinirea acestor persoane pentru a (re)intra pe piața forței de muncă, dacă sunt în măsură să lucreze. Iată de ce prin intermediul unui comunicat de presă de la sfârșitul lui septembrie, Comisia invită statele membre să își modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia și excluziunea socială în Europa.

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului oferă o orientare clară statelor membre cu privire la modul în care să se asigure că sistemele lor de venit minim sunt eficiente în combaterea sărăciei și în promovarea incluziunii active în societate și pe piața muncii. Acest sprijin este important, mai ales, în perioade de criză economică, atenuând scăderea veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor.

Atenție, însă, că aceste sisteme de venit minim sau plasele de siguranță socială nu sunt instrumente pasive care să încurajeze leneșii să aștepte cu mâna întinsă, ci trebuie în așa fel concepute de către state, încât să funcționeze asemeni unei rampe de lansare pentru îmbunătățirea perspectivelor, în vederea reintegrării pe piața forței de muncă a beneficiarilor care pot lucra.

În concluzie, Comisia recomandă statelor membre:

-să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit;

-să îmbunătățească gradul de acoperire și de utilizare a venitului minim;

-să îmbunătățească accesul la piețe ale muncii favorabile incluziunii;

-să îmbunătățească accesul la servicii esențiale și de facilitare;

-să promoveze sprijinul individualizat;

-să sporească eficacitatea guvernanței plaselor de siguranță socială la nivelul UE, național, regional și local, precum și a mecanismelor de monitorizare și raportare.

Dar știi care e cireașa de pe tort? Comisia menționează clar că „este disponibilă finanțare din partea UE pentru a sprijini statele membre să își îmbunătățească sistemele de venit minim și infrastructura socială prin reforme și investiții.” Așadar, dincolo de sfaturi și sugestii, UE este dispusă să ajute la modul cel mai concret la implementarea acestora.