Energie verde pentru zile negre

Fotografie de Patrick Federi de pe Unsplash

În ciuda contestatarilor, hidrogenul devine treptat un vector esențial în tranziția energetică. Am scris recent niște articole pe această temă. Molecula sa este potrivită pentru decarbonizarea sectorului transporturilor grele și a industriei, dar și pentru stocarea energiei. Este un element foarte versatil: extras din gaze fosile sau sintetizat din apă și electricitate, poate fi transformat la nesfârșit în ambele direcții putând redeveni apă și electricitate. Iar în contextul în care pașii spre independența energetică e Europei, ar trebui transformați în salturi, mă bucur să aflu că Suedia este pe cale să stocheze cantități uriașe de hidrogen într-un rezervor subteran. 

Situat în Luleå, în nordul Suediei, situl stochează hidrogenul verde (obținut din resurse regenerabile) la o presiune de 250 de bari, într-o peșteră etanșată. În prezent, situl pilot are un volum foarte mic de 100 m³, care ar putea fi extins la 100 000-120 000 m³. Depozitul de hidrogen din peșteră este, se pare, primul de acest fel din lume și își propune să joace un rol foarte important în lanțul valoric general al producției de fier și oțel fără combustibili fosili, inaugurarea din acest an marcând și începutul perioadei de teste, de doi ani, care se va încheia în 2024. 

Tehnologia de stocare a gazului este utilizată în Suedia de aproximativ 20 de ani. Acest ultim proiect urmărește să facă un pas înainte cu această tehnologie prin dezvoltarea stocării hidrogenului. De asemenea, instalația va fi utilizată într-un mod mai dinamic, fiind umplută și golită în același ritm cu producția de hidrogen.

Vorbind despre acest nou proiect verde al țării sale, Khashayar Farmanbar, Ministrul Energiei și Dezvoltării Digitale din Suedia, a declarat: „Tranziția ecologică creează o mulțime de noi locuri de muncă, ne oferă securitate energetică, dar ne ajută, de asemenea, să salvăm planeta, astfel încât aceasta să poată fi locuibilă pentru omenire în viitor[...] Această agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei a arătat că trebuie să accelerăm și mai mult acest proces și, dacă există ceva ce poate face Suedia, este să dea un exemplu și să arate cum putem fi mai puțin dependenți de combustibilii fosili în general, dar mai ales de importurile de energie din Rusia.” 

Un articol care semnala Summitul Comunității Politice Europene de la Praga, în cadrul căruia liderii a 43 de state europene s-au adunat la Praga, pentru a sublinia izolarea Rusiei, ne amintește că în urmă cu 70 de ani, în urma unui război devastator, energia - în special cărbunele - a fost cea care a adus pentru prima dată țările europene împreună pentru a forma o piață comună în căutarea păcii. Astăzi, într-o nouă eră a războiului și a rivalității geopolitice, tot energia - dar de data aceasta gazul - este cea care amenință să distrugă această unitate.

Nu e suficient să sperăm că lucrurile își vor schimba direcția de la sine. Responsabilitatea este a fiecărui stat, atât în parte, cât și în parteneriat, să caute soluții pentru a depăși criza actuală și pentru a fi pregătit să facă față eventualelor crize din viitor, protejându-și cetățenii, industriile, dar mai ales independența și viitorul nealterat.