„E timpul împlinirii promisiunilor”. UE trebuie să acționeze, în condițiile în care un studiu arată că majoritatea cetățenilor sunt îngrijorați de costul vieții
UE trebuie să se ocupe de problemele economice de pe continent, în condițiile în care 93% dintre europeni se declară îngrijorați de creșterea costului vieții. Jumătate din populația UE a declarat că nivelul lor de trai s-a redus ca urmare a crizei mondiale.
Aceste statistici sunt rezultatul unui sondaj Eurobarometru* al Parlamentului European, ale cărui date au fost publicate la 12 ianuarie anul acesta. Cetățenii au declarat că se așteaptă acum ca UE să continue să lucreze la soluții pentru a atenua „efectele agravante ale crizelor consecutive care au lovit continentul”.
Iată o defalcare statistică a ceea ce a constatat raportul:
Europenii sunt îngrijorați de costul vieții
Potrivit raportului, mai mult de șapte din zece respondenți din fiecare stat membru al UE sunt îngrijorați de creșterea costului vieții. Aceste îngrijorări se referă și la prețurile tot mai mari ale energiei și alimentelor. Îngrijorările legate de costul vieții au fost exprimate în proporție de 100% de respondenți în Grecia, 99% în Cipru și 98% atât în Italia, cât și în Portugalia.
Îngrijorarea legată de costuri este resimțită în toate mediile socioeconomice
Mai mult, studiul a constatat că îngrijorarea legată de costul vieții este resimțită de toate categoriile socio-demografice, indiferent de sex, vârstă, educație și medii socio-profesionale.
Crizele mondiale afectează deja cetățenii
Pandemia de Covid-19 și războiul Rusiei în Ucraina au contribuit la stresul financiar resimțit de aproape jumătate (46%) din populația UE, conform acestui raport. Deși 39% dintre respondenți au indicat că nu și-au văzut încă nivelul de trai redus, ei se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. Potrivit studiului, un alt „indicator revelator” al constrângerilor economice în ascensiune este creșterea numărului de cetățeni care se confruntă cu dificultăți la plata facturilor. Aceste dificultăți au fost indicate ca fiind „de cele mai multe ori” sau „uneori” și au înregistrat o creștere de nouă puncte, de la 30% la 39%, față de toamna anului 2021.
Crizele duc la creșterea încrederii în UE, dar...
În mod interesant, studiul a constatat, de asemenea, că aceste crize mondiale - în special războiul din Rusia - au dus la o mai mare susținere a Uniunii Europene din partea cetățenilor.
62% dintre respondenți consideră că apartenența la UE este un „lucru bun” (cel mai mare procent din 2007 încoace)
72% consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE.
Două treimi consideră că apartenența țării lor la UE este importantă.
Deși există cu siguranță un nivel de încredere în UE, cetățenii au indicat, de asemenea, că nu sunt mulțumiți de acțiunile întreprinse la nivelul UE pentru a îmbunătăți efectele crizelor menționate anterior pe continent. Doar o treime dintre europeni s-au declarat mulțumiți de modul în care UE abordează problema creșterii costului vieții.
Deci, ce facem acum? UE trebuie să acționeze
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat necesitatea ca UE să ofere soluții cetățenilor săi. „Oamenii sunt, pe bună dreptate, îngrijorați de creșterea costului vieții, în condițiile în care tot mai multe familii [se străduiesc să se descurce]”, a declarat Metsola.
Metsola a adăugat că UE trebuie:
Să țină facturile sub control
Să reducă inflația
Să stimuleze creșterea economică
Să-i protejeze pe cei mai vulnerabili membri ai societății noastre
Sunt de acord cu președintele Metsola că este timpul ca UE să acționeze și să ofere soluții pentru a aborda provocările economice cu care se confruntă cetățenii săi. Mă aștept ca UE să facă public un plan detaliat cu privire la modul în care intenționează să abordeze aceste probleme, iar apoi, ca în cazul oricărei planificări guvernamentale, ar trebui să fie trasă la răspundere pentru îndeplinirea promisiunilor sale.
Tu resimți efectele creșterii costului vieții?
(*) Acest sondaj a fost realizat de Kantar între 12 octombrie și 7 noiembrie în toate cele 27 de state membre ale UE. Acesta a fost un sondaj cu interviuri față în față și au fost realizate în total 26.431 de interviuri. Rezultatele au fost ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară.