Ceruri mai verzi
Deși aviația produce doar aproximativ 4% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, aceasta reprezintă una dintre sursele de emisii cu cea mai rapidă creștere care contribuie la schimbările climatice. Situația este asemănătoare și peste ocean, experții fiind de părere că transportul aerian comercial reprezintă aproximativ 3-4% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din SUA. Însă deși avioanele devin mai eficiente cu fiecare nou model, cererea tot mai mare de zboruri depășește aceste progrese.
Industria aeronautică se află sub o presiune tot mai mare pentru a face ceva în vederea reducerii și, în cele din urmă, a eliminării emisiilor generate de călătorii, dar nu este deloc ușor. Unele soluții, cum ar fi celulele de combustibil pe bază de hidrogen, par promițătoare, dar nu este clar când vor fi disponibile, dacă vor fi vreodată. Unele uzine petrochimice transformă motorina nedistilata în carburanți regenerabili pentru avioane. Motorina nedestilată este obținută din ulei de gătit folosit și din deșeuri provenite de la fabricile de prelucrare a legumelor și animalelor. Experții preconizează că acești carburanții regenerabili vor deveni din ce în ce mai rentabili după 2030 și vor furniza 30% din necesarul de combustibil pentru aviație până în 2050.
Dar combustibilul regenerabil pentru avioanele cu reacție are și el limitele sale. Acesta reduce emisiile de dioxid de carbon cu doar 30-50% față de combustibilul convențional pentru avioane. Mai mult, producția de combustibil poate provoca despăduriri atunci când materiile prime sunt cultivate, iar producția de carburanți regenerabili din deșeuri sau substanțe precum algele cu creștere rapidă este foarte lentă. În plus, producția de biocombustibili este cu aproximativ 50% mai scumpă decât cea de carburant convențional.
Ca dovadă că lucrurile încep să se miște în direcția bună, anul acesta, statele membre ale Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO) au adoptat un obiectiv pe termen lung de zero emisii nete de dioxid de carbon până în 2050, asta la un an distanță de la rezoluția prin intermediul căreia companiile aeriene membre IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) s-au angajat să atingă un nivel net zero de emisii de dioxid de carbon în cadrul operațiunilor lor până în 2050. Practic, acest angajament aliniază transportul aerian la obiectivele Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5°C.
Așa cum spuneam în urmă cu ceva timp, industria auto trece printr-o transformare comparabilă doar cu inventarea automobilului în sine. Mașinile electrice schimbă regulile jocului în ceea ce privește ușurința de utilizare, poluarea, reducerea emisiilor și multe altele. Întrebarea de bun simț care apare în mintea fiecăruia dintre noi este: de ce nu avem și avioane electrice? Deși lucrurile se mișcă încet, se mișcă, totuși. Planurile privind primele avioane de linie electrice au făcut un pas înainte, întrucât o companie suedeză producătoare a mărit capacitatea de proiectare a acestora la 30 de locuri și urmează să înceapă livrările în 2028. Din păcate, avioanele vor putea zbura numai 200 de kilometri cu încărcătură completă, însă acest lucru le va face foarte potrivite pentru servicii pe rute scurte și rapide, care leagă așezări mai mici care, deși nu sunt foarte îndepărtate, au legături limitate de transport de suprafață, adesea din cauza unor factori geografici precum lanțurile muntoase și pasajele maritime.
Evident, ideea de a alimenta avioanele cu energie electrică se află deocamdată în fază incipientă. Cu toate acestea, are potențialul de a face o diferență, având în vedere că viitorul aviației s-ar putea baza pe tehnologia bateriilor, așa cum viitorul tehnologiei bateriilor ar putea consta în adoptarea acestora în aviație.