Europa uniformizează mediul concurențial pentru companiile din sectorul tehnologic
Fotografie de Taylor Vick de pe Unsplash
Recent, o veste importantă pentru industria tehnologică a fost faptul că reprezentanții tuturor țărilor UE au convenit asupra faptului că Comisia Europeană va fi singurul organism de implementare a noilor norme și reglementări în domeniul tehnologiei, limitând astfel rolul autorităților naționale de supraveghere antitrust, care fusese solicitat. Actul privind piețele digitale (DMA), propus anul trecut de șefa antitrust a UE, Margrethe Vestager, are ca scop limitarea puterilor unor companii precum Google, Facebook, Apple și Amazon, în încercarea de a face piața europeană de tehnologie mai competitivă și de a oferi oportunități mai bune noilor companii.
Deși DMA nu a devenit încă lege, urmând să fie promulgată abia în 2023, Actul stabilește un precedent uriaș. Acesta a fost propus inițial la sfârșitul anului 2020 pentru a restrânge efectele practicilor neloiale ale "gatekeeperilor" internetului, cum ar fi Google și Amazon. Și, în timp ce se așteaptă ca clienții companiilor care se bazează pe acești giganți să aibă parte de un climat echitabil în industrie, măsura a fost salutată în mare măsură și de către grupurile de consumatori.
Aceste planuri de reglementare a giganților din domeniul tehnologiei nu numai că sunt necesare, dar sunt și foarte așteptate de specialiști și consumatori, de ani de zile. Transferul controlului de la fiecare țară în parte către Comisia Europeană asigură, de asemenea, coeziunea acestor reglementări în toate statele membre, limitând influența intereselor partinice și garantând că legea, odată intrată în vigoare, este respectată independent de orice ideologie politică. În același timp, DMA va urmări să împiedice firmele să obțină avantaje neloiale ca urmare a pozițiilor lor privilegiate.
Cu toate acestea, măsura lansează, în mod inevitabil, anumite provocări. După cum au subliniat voci din sectorul media, există o îngrijorare cu privire la lacunele din cadrul actului care ar putea fi exploatate de către giganții din domeniul tehnologiei, ceea ce necesită revizuirea, dialogul și continuarea activității. Pe de altă parte, grupuri de reflecție, precum CSIS, susțin că măsura ar putea stimula protecționismul european și ar putea afecta acordurile comerciale internaționale.
Indiferent de modul în care este privit, nu există nicio îndoială că Actul, la fel ca și directiva GDPR anterioară acestuia, reprezintă un pas important nu doar în ceea ce privește siguranța și reglementarea digitală în general, ci și o lecție care trebuie învățată în cadrul strategiei privind orașele inteligente. Cu asemenea progrese în sectorul și domeniile tehnologice, limitarea abuzului de putere din partea companiilor private care, în unele cazuri, au fost acuzate că exercită un monopol efectiv asupra părții lor de piață, va spori siguranța digitală a cetățenilor, făcând în același timp piața europeană mult mai competitivă și mai incluzivă, permițându-i să devină un focar și mai mare de inițiative și idei. Dar pentru a ne asigura că este pus în aplicare în mod corect și că aduce cele mai bune rezultate posibile, va fi nevoie de multă muncă și de o cooperare strânsă între statele membre.
