Mașinile care ne ocupă orașele

Fotografie de Albert Hyseni de pe Unsplash

Am atins de mai multe ori tema limitării numărului de mașini în orașe, în vederea îmbunătățirii calității vieții noastre. Dar vreau să insist, întrucât, de obicei, atunci când luăm în calcul problemele asociate cu utilizarea automobilelor, ne concentrăm asupra accidentelor mortale, a poluării aerului sau a traficului. Însă mai este vorba și de spațiul pe care îl ocupă mașinile în sine. O mașină medie este goală în proporție de 80% atunci când este condusă de o singură persoană. Și în cea mai mare parte a zilei, mașinile stau complet goale și nefolosite. Iar acest lucru, presupune spațiu pentru parcare. Conform unui studiu, în medie, mașinile noastre stau parcate 95% din timp, o singură mașină ocupând, de obicei, cel puțin două locuri de parcare: unul acasă, iar altul la serviciu.

Totul pare ineficient. Dacă orașele ar putea recupera o parte cât de măruntă din acest teren folosit de către automobile, ar putea oferi cetățenilor lor mai multe parcuri, zone pietonale sau piețe. Deplasarea unui număr mare de mașini va fi întotdeauna în detrimentul utilizării sociale a locurilor publice; doar atunci când oamenii se vor putea opri pe stradă pentru a schimba o vorbă, fără să se teamă pentru siguranța lor, funcția socială a străzilor va fi pe deplin restaurată. 

În Europa, transformarea străzilor destinate exclusiv vehiculelor, în culoare pentru pietoni și biciclete reprezintă o tendință actuală în multe orașe. Deși inițial a fost o decizie controversată, interzicerea sau limitarea accesului mașinilor în orașe a dus la o scădere rapidă a numărului de accidente de circulație, în special a celor în care au fost implicați pietoni și la creșterea traficului pietonal în acele zone. Orașele cu cele mai bune rezultate combină de obicei politici diferite: încurajări pentru opțiuni de călătorie mai sustenabile și taxe pentru condus și parcare.

Fără îndoială misiunea este clară: pentru a îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate, pentru a îndeplini obiectivele climatice și pentru a crea orașe mai bune de locuit, reducerea utilizării automobilelor ar trebui să fie o prioritate, însă nu există o singură soluție pe care să o punem în aplicare peste tot, la fel. De la taxele pentru aglomerare, controlul parcărilor și al traficului, la zonele cu trafic limitat, serviciile de mobilitate pentru navetiști, serviciile de car sharing și aplicațiile pentru o mobilitate sustenabilă, toate pot funcționa ca sursă de inspirație.

Dar am descoperit recent un proiect menit să îi apropie pe tineri de mobilitatea sustenabilă și să îi facă să se implice în experiențe de cetățenie activă prin activități de joc (interactiv și virtual). Acesta încurajează obiceiurile responsabile și sănătoase, măsoară progresul prin certificarea reducerii emisiilor de CO₂ și, datorită datelor colectate, permite companiilor și instituțiilor să co-creeze planuri de mobilitate. Și deși pare a fi doar un joc pentru tineri, inițiativa promovează, de asemenea, oportunitatea de învățare continuă pentru toți, în vederea transformării orașelor noastre în așezări umane incluzive, sigure, reziliente și sustenabile.

Schimbarea nu este niciodată ușoară. Implică modificarea unor comportamente adânc înrădăcinate, iar factorii de decizie politică și companiile vor trebui să găsească stimulentele potrivite pentru a convinge oamenii să aleagă diferit. Dar am încredere, având deja exemplul atâtor orașe care au reușit, că se poate și la noi.