În zbor: Necesitatea de a fi la curent cu strategia europeană privind dronele
Considerat de Comisia Europeană drept cel mai avansat cadrul de securitate din lume pentru operarea dronelor într-o țară, noua Strategie europeană 2.0 privind dronele a fost anunțată recent și promite să permită ca inovațiile în materie de drone de pe continent să își ia zborul.
Dronele nu sunt o noutate pe cerul european și au zburat, potrivit Comisiei Europene, sute de mii de ore pentru a supraveghea infrastructura, a monitoriza deversările de petrol și a preleva probe de sol. Dronele sunt, de asemenea, utilizate pentru a efectua livrări medicale aeriene, în scopuri agricole și, bineînțeles, în război. Dronele sunt utilizate în sectorul european al apărării de 30 de ani, deși Comisia Europeană afirmă că „capacitățile militare europene în materie de drone rămân mai puțin avansate decât în alte regiuni ale lumii”.
În prezent, Comisia intenționează să dezvolte potențialul dronelor locale. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ea a abordat „elementele tehnice critice esențiale”, inclusiv inteligența artificială, robotica, semiconductorii, serviciile spațiale ale UE și telecomunicațiile mobile.
Iată ce mai trebuie să știi despre strategia europeană privind dronele, avantajele sale cheie și posibilele provocări.
Ce este Strategia europeană 2.0 privind dronele?
Intitulată oficial Strategia 2.0 privind dronele în vederea unui ecosistem inteligent și sustenabil al aeronavelor fără pilot la bord în Europa, această nouă strategie se înscrie în obiectivul Pactului Verde European de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. În plus, această strategie face parte din obiectivul Comisiei de a contribui la crearea de servicii și piețe sigure și securizate. Pe scurt, strategia explică potențialul de creștere al dronelor și modul în care intenționează să valorifice acest potențial.
Potrivit comisarului pentru transporturi, Adina Vălean, sosirea unor aeronave de nouă generație, cu propulsie electrică, capabile să opereze în mediul urban și regional, necesită condiții care să răspundă atât nevoilor comerciale ale operatorilor, cât și așteptărilor cetățenilor în ceea ce privește viața privată și securitatea. În plus, Vălean a precizat că trebuie menținută și siguranța operațiunilor aeriene.
„[Această nouă strategie] nu doar extinde capacitatea Europei de a desfășura operațiuni comerciale la scară largă cu drone, ci oferă și noi oportunități, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Vălean. „Cu un cadru adecvat, piața serviciilor bazate pe drone din Europa ar putea valora 14,5 miliarde de euro și ar putea crea 145 000 de locuri de muncă până în 2030.”
Abordarea problemelor legate de zgomot, siguranță și confidențialitate
Înainte de a da startul inovațiilor planificate pentru drone, Comisia a declarat că este necesar să abordeze preocupările sociale legate de rezidenți. Aceasta a remarcat necesitatea ca autoritățile naționale, regionale și locale să se asigure că serviciile de drone se aliniază la aceste nevoi.
Cum se plănuiește ca dronele să devină parte din rutina europeană până în 2030
În contextul prevederilor legale care protejează viața privată a cetățenilor și al altor factori de mediu, dronele vor fi utilizate în contextul european în următoarele moduri:
Servicii de urgență
Cartografiere și imagistică
Inspecție și supraveghere
Livrarea urgentă a transporturilor de mici dimensiuni (cum ar fi medicamentele)
Mobilitate aeriană inovatoare, inclusiv servicii de transport pentru pasageri. Acest transport se va face inițial cu un pilot la bord, dar are ca obiectiv final operațiunile complet automatizate.
Există vreun dezavantaj în dezvoltarea dronelor?
Potrivit Aviation Today, dronele vor avea, fără îndoială, un impact pozitiv asupra economiei, dar există preocupări legate de mediu în legătură cu creșterea producției de drone. În acest raport se precizează că strategia Comisiei include reglementarea reciclării privind dronele, precum și abordarea poluării fonice care poate apărea atunci când dronele sunt utilizate.
Iată și alte potențiale aspecte negative pe care dronele le pot avea pentru societate, așa cum au fost investigate de Ashwin Gopi, precum și posibilele soluții ale acestui cercetător:
Confidențialitate și detectare. Este necesar un software pentru detectarea dispozitivului și identificarea proprietarului.
Securitatea și implementarea controlului. Este necesară dezvoltarea de dispozitive de urmărire și de programe de aterizare automată și sigură.
Lipsa unor direcții clare. Guvernele trebuie să stabilească, să comunice și să pună în aplicare legi privind dronele.
Ce urmează în continuare?
Potențialul dronelor este aparent nelimitat, dar la ce ar trebui să ne așteptăm în ceea ce privește aceste inovații? Potrivit Comisiei, membrii acesteia vor lucra acum la lansarea celor 19 acțiuni emblematice operaționale, tehnice și financiare ale strategiei. Printre acestea se numără:
Crearea unor norme comune pentru cerințele de navigabilitate și de formare profesională
Finanțarea creării de platforme online care să sprijine părțile interesate locale și industria în ceea ce privește mobilitatea aeriană sustenabilă
Stabilirea criteriilor în vederea unei etichete voluntare pentru drone, aprobată din punct de vedere al securității cibernetice
Elaborarea unei foi de parcurs pentru a identifica domeniile prioritare de cercetare și inovare, în vederea reducerii dependențelor strategice.
