De veghe la hotarele UE
Fotografie de Imre Tömösvári de pe Unsplash
Toți cei care am prins perioada comunistă ne-am dorit odată cu schimbarea de regim să putem călători mai ușor, mai des și mai spre vest, că eram sătui de excursii prin spatele Cortinei de Fier. După decembrie 1989, porțile Europei au început să ni se întredeschidă, iar odată cu intrarea în UE, lucrurile au devenit și mai simple, românii reușind să iasă din țară fără vize și fără pașaport, la muncă sau în vacanțe, în orice alt stat membru al Uniunii. Mai rămânea să cucerim spațiul Schengen. Am fost refuzați în mod repetat. Nu vreau să încep o discuție despre cât de justificate sau nejustificate au fost argumentelor celorlalte state împotriva aderării noastre, mă limitez la fapte. Dar părea că la finalul lui 2022 România era cel puțin pe pragul spațiului Schengen.
Ei, bine, s-a dovedit că Austria şi Olanda se temeau de o intensificare a migraţiei către Occident și ne-am trezit încă o dată pe locurile de sub linie pe lista de admitere. Românii au răbufnit, au declarat boicot Austriei și au luptat eroic toată iarna în tranșeele rețelelor de socializare folosind arme precum: hashtag-ul, imaginea grăitoare a prețului combustibilului la pompă și cuvântul scris. Iar între timp au apărut alte știri, alte măriri de prețuri și atenția ne-a fost îndreptată în alte direcții.
Dar hai să o luăm pas cu pas. De ce vrem în Schengen? Aderarea la acest spațiu are ca efect principal ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre. Pe scurt, nu vom mai pierde timp cu controlul documentelor la frontierele cu Ungaria și Bulgaria, iar transportatorii vor scăpa de cozile interminabile și timpii morți din vame. Mai mult, controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen va fi eliminat și în cazul frontierelor aeriene, călătoriile desfășurându-se asemeni unor zboruri interne.
Însă, așa cum e normal, drepturile vin la pachet cu niște obligații. Prin poziția sa geografică strategică, învecinându-se cu Serbia, Ucraina și Moldova, României îi revine responsabilitatea de a securiza frontiera externă comună a UE, contribuind la gestionarea migrației și la asigurarea securității granițelor Uniunii. Suntem oare pregătiți să facem față acestor provocări? Probabil tocmai pentru a se asigura de competența noastră atunci când vom fi admiși, Comisia Europeană a anunțat lansarea unui proiect în colaborare cu România. Acesta prevede punerea în aplicare de către România a mai multor instrumente în domeniul solicitării de azil, al repatrierilor, al gestionării frontierelor și al cooperării internaționale, pe baza bunelor practici românești în aceste domenii. Proiectul-pilot va fi pus în aplicare cu un sprijin operațional, tehnic și financiar puternic din partea Comisiei și a principalelor agenții UE din domeniul afacerilor interne.
Proiectul vine la numai câteva zile de la adoptarea de către Comisie a unei comunicări care prezintă cadrul strategic pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor pe 5 ani și o recomandare adresată statelor membre privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de repatriere și accelerarea acestor repatrieri.
În decembrie 2022, la scurt timp după Consiliul JAI, în cadrul căruia s-a decis blocarea României în Schengen, Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson a pledat pentru aderarea României şi Bulgariei la spațiul Schengen spunând: „avem nevoie de România și Bulgaria. Aderarea lor va aduce, de asemenea, un impuls atât de necesar pieței interne. Prin eliminarea pierderilor de timp la frontiere și prin stimularea călătoriilor, a comerțului și a turismului. Așa că am pierdut cu toții la votul de săptămâna trecută. Există un singur câștigător. Și el locuiește la Kremlin. Și știu că decembrie este sezonul cadourilor. Dar eu spun: fără cadouri pentru Putin. Divizați suntem slabi. Uniți suntem puternici. Ca Uniune, trebuie să primim acum Bulgaria și România în Schengen. Așa cum am promis. Așa cum merită. Așa cum este corect”. De data aceasta, cu ocazia proiectului-pilot, tot domnia ei a afirmat: „doresc să mulțumesc călduros României pentru că a fost de acord să demonstreze la nivel european cele mai bune practici în materie de proceduri rapide de acordare a azilului și de repatriere, bazându-se pe bunele sale practici și pe cooperarea solidă cu țările vecine. Prin acest proiect-pilot, România aduce o contribuție extrem de valoroasă la efortul comun la nivel european de a gestiona provocările legate de migrație într-un mod eficient, comun și unitar. Comisia îi va oferi întregul său sprijin”.
Suntem deja cu un picior în Schengen? Oficial, nimeni nu afirmă asta. Însă îmi place să cred că prin intermediul acestui proiect-pilot România dă un semnal puternic al angajamentului și contribuției la punerea în aplicare a concluziilor Consiliului European, acordul demonstrând că România acționează într-un spirit de solidaritate și responsabilitate.
