Cu biodiversitatea la control

Fotografie de Ryan Carpenter de pe Unsplash

Toate viețuitoarele depind de mediul înconjurător pentru a le furniza ceea ce au nevoie, inclusiv hrană, apă și adăpost. Ființele vii interacționează cu alte ființe vii din mediul lor dearece au nevoie de alte organisme pentru a supraviețui. Lumea nu este altceva decât un singur organism uriaș interconectat în care totul, până și cea mai mică creatură, are rolul său și toate împreună formează un întreg. Iar noi, omenirea, suntem doar o mică parte. Ecosistemele Pământului au evoluat timp de milioane de ani, rezultând în comunități biologice diverse și complexe care trăiesc în echilibru cu mediul înconjurător. Însă activitatea umană a avut un impact asupra naturii în aproape toate părțile lumii, plantele și animalele sălbatice sunt pe cale de dispariție, defrișările și degradarea terenurilor provoacă lipsa apei și eroziunea, iar schimbările climatice duc la acidificarea oceanelor.

Conform unui studiu realizat de o universitate sud-africană, aproximativ 175.000 de specii de plante - jumătate din totalul plantelor cu flori - depind în mare parte sau în totalitate de polenizatorii animali pentru a produce semințe și, astfel, pentru a se reproduce. Prin urmare, scăderea numărului de polenizatori ar putea provoca perturbări majore în ecosistemele naturale, inclusiv pierderea biodiversității. Ce înseamnă asta pentru noi? Rezultatele arată că, fără polenizatori, o treime din speciile de plante cu flori nu ar produce semințe, iar jumătate dintre ele ar suferi o reducere de cel puțin 80% a fertilității. Polenizatorii nu sunt importanți doar pentru biodiversitate, ci și pentru producția agricolă, adică pentru hrana noastră. Iar acest exemplu este doar o mică parte din ce ar putea să ni se întâmple dacă nu suntem mai atenți la biodiversitatea din jurul nostru.

Iată de ce Convenția privind diversitatea biologică, de la Montreal, Canada, din decembrie 2022 ar trebui să fie un eveniment despre care să aflăm detalii, la toate buletinele de știri. Conștienți că ne aflăm în fața unui prag istoric, patruzeci de parlamentari britanici i-au scris în privat primului ministru Rishi Sunak, implorându-l să participe la conferință și insistând asupra faptului că lipsa unui angajament la nivel înalt din partea șefilor de guvern din întreaga lume, pune conferința în pericol de eșec. Iar cu un milion de specii pe cale de dispariție, în întreaga lume, nu mai avem timp de pierdut. 

Obiectivul major al Uniunii Europene, în cadrul conferinței, este ca toate părțile să ajungă la un acord asupra unui cadru global ambițios privind biodiversitatea, pentru a stopa și inversa în mod eficient pierderea biodiversității. La nivel de ținte măsurabile vorbim despre:

-protejarea a cel puțin 30 % din terenuri și oceane până în 2030   

-refacerea a 3 miliarde de hectare de terenuri și oceane   

-stoparea dispariției speciilor, cauzată de oameni

-abordarea problemelor legate de agricultura, silvicultura și pescuitul nesustenabile

-combaterea factorilor care determină pierderea biodiversității, cum ar fi pesticidele, speciile străine invazive și materialele plastice 

-consolidarea legăturilor dintre biodiversitate și acțiunile climatice, de exemplu prin soluții bazate pe natură.

Aceste obiective ar trebui să fie însoțite de un proces solid de monitorizare și revizuire, precum și de dispoziții clare privind creșterea finanțării din toate sursele - publice și private, naționale și internaționale. UE oferă un exemplu în acest sens, dublând finanțarea externă destinată biodiversității, ajungând astfel la 7 miliarde de euro. Iar pe lângă fondurile alocate, a întocmit deja un plan amplu pentru a readuce biodiversitatea europeană pe o traiectorie de refacere până în 2030.

UE nu poate rezolva singură criza actuală - toate țările trebuie să își unească forțele și să ia inițiative, altfel conferința riscă să devină doar o altă ocazie pentru liderii mondiali de a mai ciocni un pahar de șampanie pe banii contribuabililor.