Corigenți la digitalizare

Calitatea internetului din România a fost mereu un prilej de mândrie națională pentru noi și, probabil, invidie pentru cei care ne-au călcat pragul digital. Avem o mulțime de lucruri care ne lipsesc, dar viteza netului nu se numără printre ele. Se pare însă că am uitat faptul că internetul este doar o unealtă și atâta vreme cât ne lăudăm cu ea, în loc să o folosim, nu are nicio valoare. Hai să-ți explic de ce cred asta. 

COVID-19 a schimbat comportamentele consumatorilor și a accelerat adoptarea digitală. Nici nu e de mirare, dacă ținem cont de faptul că măsurile de izolare din multe zone și faptul că singura posibilitate de a intra în contact cu cei dragi a fost prin intermediul internetului. Cu toate acestea, este remarcabilă viteza de adopție și varietatea serviciilor online oferite și accesate. 

Însă deși majoritatea statelor membre UE înregistrează progrese în ceea ce privește transformarea lor digitală, adoptarea tehnologiilor digitale esențiale de către întreprinderi, cum ar fi inteligența artificială (IA) și volumele mari de date, rămâne scăzută. 

Ții minte vorba din bătrâni „Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă”? Exact la ea m-a dus gândul parcurgând recent Indicele economiei și societății digitale 2022. Și asta deoarece am întâlnit din nou un grafic în care România se poziționează pe ultimul loc. 

De aici aflăm că, per total, performanțele României în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe, doar unul din 5 IMM-uri (22 %) având cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, iar procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații este și mai scăzut (17 %). Dar avem și vești bune! Suntem pe locul 2 în Europa ca număr de femei specialiste în domeniul Tehnologiei informației și comunicațiilor și pe locul 4 în ceea ce privește numărul absolvenților, însă am rămas în urmă în ceea ce privește nivel de competențe digitale de bază în comparație cu media UE. 

Vrei să auzi veștile și mai bune? PNRR-ul României are ca obiectiv abordarea deficiențelor din domeniul digital ale țării și va beneficia de aproape 6 miliarde EUR (20,5 % din total). Ce se întâmplă concret cu acești bani? Iată câteva măsuri și obiective:

-digitalizării sistemului feroviar,

-transformarea digitală a sectorului public, securitatea cibernetică și conectivitatea,

-digitalizarea autorităților din domeniul fiscal și cel al pensiilor,

-sprijinirea adoptării tehnologiilor digitale, cum ar fi inteligența artificială, datele, platformele, tehnologia blockchain și transformarea digitală a procedurilor legate de întreprinderi,

 - integrarea digitală deplină a serviciilor publice furnizate de unitățile administrative,

-digitalizarea educației prin sporirea competențelor digitale ale cadrelor didactice, și asigurarea standardelor pentru dotarea școlilor cu echipamente și resurse tehnologice în scopuri educaționale online. 

Mai multe țări din UE și-au îmbunătățit în mod substanțial nivelul de digitalizare ca urmare a faptului că au pus în aplicare investiții susținute, au acordat o atenție sporită sectorului digital și au beneficiat, totodată, de finanțare europeană. Aceștia ar fi pașii de urmat și din partea noastră pentru a recupera decalajul.