Comisia Europeană vrea să știe ce s-a întâmplat, de fapt, cu Blue Air

Fotografie de Ross Parmly de pe Unsplash

Blue Air a fost până de curând una dintre cele mai populare companii aeriene low-cost de la noi. Pe 6 septembrie 2022, Blue Air și-a suspendat toate zborurile fără a oferi o notificare prealabilă pasagerilor. Această decizie a fost luată ca urmare a blocării conturilor bancare ale companiei din cauza unor datorii restante către Agenția Fondului de Mediu. În urma acestei acțiuni, mii de oameni au fost afectați, cu mulți pasageri aflați în situația neplăcută de a fi blocați pe aeroporturi din întreaga Europă, având zborurile anulate. 

În luna martie 2023 Tribunalul București a admis cererea companiei aeriene Blue Air de intrare în insolvență. La întrebarea privind perspectivele lor de a-și recupera banii pe bilete, pusă de aproximativ 230.000 de pasageri afectaţi de anularea zborurilor, experții nu au răspunsuri optimiste. Și nici Comisia Europeană care deschide o investigație detaliată cu privire la măsurile de sprijin acordate de România societății Blue Air.

Dar ce-are a face Comisia Europeană cu insolvența companiilor românești s-ar putea întreba patrioții de serviciu? Dacă Europa își are faliții ei, lăsați-ne și pe noi să-i avem pe ai noștri. Probabil că asta s-ar și întâmpla dacă Comisia nu ar fi aprobat în august 2020 două măsuri de sprijin pentru Blue Air. Prima a constat într-o garanție publică în valoare de aproximativ €28 de milioane pentru a compensa daunele suferite de companie în contextul pandemiei de coronavirus și a restricțiilor de călătorie impuse de România și alte țări pentru limitarea răspândirii virusului. A doua măsură a constat într-o garanție publică de aproximativ €34 de milioane pentru a acoperi parțial nevoile de lichidități ale Blue Air în următoarele șase luni, sub formă de împrumut de salvare.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, declara atunci cu optimism: „Garanția îi va oferi companiei resursele necesare pentru a acoperi o parte din nevoile urgente și imediate de lichidități cu care se confruntă. Se vor evita astfel perturbările pentru pasageri și se va asigura conectivitatea regională, în special pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate și pentru numeroase mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora.”

Azi, Comisia Europeană este îngrijorată de faptul că planul de restructurare al companiei Blue Air, prezentat de România în 2021 și care acoperea perioada august 2020 - septembrie 2025, precum și măsurile de ajutor luate pentru a sprijini acest plan, nu sunt conforme cu regulile UE privind ajutoarele de stat. Planul a fost revizuit de mai multe ori și includea o prelungire a garanției pentru împrumutul de salvare la șase ani, ceea ce ar fi permis restituirea ajutorului până în 2026. În plus, în noiembrie 2022, odată cu declanșarea crizei, statul român a rambursat împrumutul și a preluat o participație de 75% în compania Blue Air. 

Ce urmărește de fapt Comisia, este să se asigure dacă îngrijorările sale inițiale sunt justificate. Așadar, va verifica dacă planul de restructurare poate face Blue Air viabilă pe termen lung fără a mai primi ajutor de stat, dacă Blue Air contribuie suficient și real la costurile de restructurare, astfel încât ajutorul de restructurare să fie proporțional și dacă există măsuri adecvate pentru a limita efectele negative asupra concurenței pe piața serviciilor de transport aerian din România.

Între timp criza companiei Blue Air a fost instrumentată politic, USR rostind cu subiect și predicat: „Era clar că statul nu va mai primi niciodată înapoi cele 300 de milioane de lei” sau „Sorin Grindeanu se pune la adăpost de consecințele acestui tun de 300 de milioane de lei”, pentru a concluziona: „Totul din cauza PSD și PNL”. Dacă ești unul dintre sutele de mii de români care și-au ratat vacanța și au rămas și cu banii pierduți, cred că prima ta grijă e să fii despăgubit, dar dacă în spatele acestei situații care ridică semne de întrebare, se ascunde într-adevăr mai mult decât a apărut până acum în presă, sper ca investigația Comisiei să facă lumină acolo unde autoritățile naționale nu au reușit sau nu și-au dat suficient silința.