Atunci când „mai puțin” înseamnă „mai mult”

Fotografie de Bench Accounting de pe Unsplash

Pentru a aprecia mai mult lucrurile cu adevărat importante în viață, dincolo de smartphone-uri, televizoare de ultimă generație și alte obiecte pe care le adunăm în casele și viețile noastre, ar trebui să cumpărăm mai puține lucruri și să ne înconjurăm doar de obiectele care ne sunt cu adevărat necesare pentru o viață mai bună. Asta, deoarece renunțarea la acumularea de obiecte inutile ne face viața mai ușoară și putem trăi cu mai multă seninătate și economisi mai mulți bani, fără să ne lăsăm pradă consumului excesiv. În plus, renunțarea la bunurile inutile ne deschide posibilitatea de a avea relații mai bune cu cei din jur, o viață mai plină de sens și mai mult timp liber.

În acest context îndemnurile la simplitate și minimalism par din ce în ce mai ciudate în contextul în care spectrul crizei economice pare din ce în ce mai real și amenințător. Cu toate acestea, mulți dintre noi apreciem lucrurile de calitate și dorim să le păstăm în familie sau să le dăruim persoanelor dragi. Deși curentele care ne îndeamnă la cumpătare câștigă tot mai mult teren, o casă plină de obiecte de bun gust, la mâna a doua, sau de mobilier moștenit, ne permite să ne spunem propria poveste și ne ferește de aruncarea la tomberon a o grămadă de lucruri de calitate.

Relativ recent discutam despre tendința fast fashion care ne face să cumpărăm mai multe haine decât avem nevoie, haine a căror producție necesită o cantitate masivă de resurse, deși aceste produse ajung în scurt timp la gunoi. Iată cum consumerismul, oarecum opusul minimalismului în materie de achiziții, influențează schimbările climatice, fiind responsabil pentru o mare parte din emisiile globale ale gazelor cu efect de seră.

Revenind, minimalismul, în esență, constă în a deține doar ceea ce adaugă valoare și sens vieții noastre și în eliminarea celorlalte lucruri, adică dezordinea și risipa. Toate acestea pentru a ne folosi timpul și energia pentru lucrurile și pasiunile care ne definesc, întrucât avem la dispoziție o cantitate limitată de energie și timp, iar pentru a profita la maximum de ea, trebuie să fim atenți la felul în care ne trăim fiecare clipă.

După cum am subliniat deja, minimalismul nu are legătură doar cu obiectele inutile din viața noastră. Azi, când mare parte din timp ni-l petrecem online, probabil chiar acolo ar fi primul loc în care ar trebui să începem să facem curățenie. Deconectarea de la internet pentru câteva ore pe zi, mai ales seara sau la sfârșit de săptămână, deși nu pare mare lucru, ar putea fi forma ideală de punere în practică a minimalismului în varianta online. Suntem deja 8 miliarde de indivizi pe suprafața Pământului. 8 miliarde de consumatori de resurse esențiale. 8 miliarde de amprente de carbon. Iar cifrele sunt în continuă creștere. Nu ne cere nimeni să renunțăm la nimic drag, însă statisticile trag un semnal important de alarmă.

Există mii de metode pentru a face ordine în casele și viețile noastre, permițându-ne să selectăm obiectele și pasiunile de care avem cu adevărat nevoie și cele de care nu mai avem nevoie, dar, în esență, minimalismul nu este despre a avea casele și sufletele goale, ci despre a reduce numărul lucrurilor care ne distrag de la esențial, pentru a putea face mai mult loc celor care ne definesct. Pe scurt, minimalismul nu înseamnă să deținem mai puține obiecte sau să cultivăm mai puține pasiuni, ci mai degrabă despre a alege ceea ce contează cu adevărat pentru noi.