Criza microcipurilor impune o schimbare
Fotografie de ThisisEngineering RAEng de pe Unsplash
În fiecare an, aproape o treime din puterea de calcul pe care ne bazăm este fabricată în Taiwan. Prin urmare, microcipurile fac din Taiwan centrul lumii, întreaga infrastructură digitală depinzând de o mică insulă pe care China o consideră o provincie rebelă și pe care America se angajează să o apere cu forța. Cum ar reacționa lumea dacă Taiwanul ar fi invadat de către China? Ce ar face UE? Cred că în loc să ne întrebăm ipotetic asta, așteptând căderea drobului de sare chinezesc peste industria semiconductorilor, mai bine am avea o atitudine proactivă. Lasă-mă să detaliez!
Criza recentă a semiconductorilor a dus la închiderea unor fabrici în diverse sectoare, de la automobile, la dispozitive medicale, iar această situație a evidențiat dependența extremă, la nivel mondial de un număr foarte limitat de producători, într-un context geopolitic complex. În contextul în care se așteaptă ca cererea de microcipuri să se dubleze până în 2030, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a propus crearea unui ecosistem european al microcipurilor de ultimă generație care să se ocupe atât de partea de cercetare, cât și de proiectare și testare. Iar în vederea realizării acestui proiect, UE va mobiliza investiții publice și private în valoare de peste €43 de miliarde.
Este greu de imaginat o lume fără microcipuri. Acestea se află în centrul dispozitivelor pe care le folosim pentru a lucra, călători, a ne menține în formă și a ne distra - de la smartphone-uri și scanere RMN la roboți industriali și centre de date. Dar nu numai atât: rachete ghidate, sateliți pentru comunicații sau explorare științifică, televizoare, avioane și nave spațiale. Microcipurile fac dispozitivele să funcționeze mai repede, mai ieftin și mai eficient. Iar în februarie, eurodeputații au adoptat întreprinderea comună pentru microcipuri (Chips Joint Undertaking) - un instrument de investiție având ca obiectiv susținerea creșterii acestui sector și promovarea poziției de lider a UE în domeniu, pe termen mediu și lung.
Prin adoptarea Actului legislativ privind microcipurile, UE dorește să își consolideze capacitățile de producție de semiconductori și își asigură competitivitatea în viitor, pentru a rămâne în avangarda tehnologiei și pentru a-și asigura aprovizionarea. Momentan ponderea UE în capacitatea globală de producție este sub 10%. Legislația propusă urmărește dublarea acestei cote. Iar pentru a atinge acest procent de 20%, UE își propune să strângă aproximativ €11 miliarde din finanțări, din participarea statelor membre, a țărilor partenere și din sectorul privat.
Toate aceste inițiative sunt esențiale deoarece fără semiconductori nu este posibilă transformarea digitală, care este una dintre prioritățile UE. Iată de ce Parlamentul European elaborează constant politici care întăresc capacitățile Europei în noile tehnologii digitale, deschid noi oportunități pentru afaceri și consumatori, susțin tranziția verde și ajută UE să atingă neutralitatea climatică până în 2050. În plus, aceste politici încurajează dobândirea de competențe digitale și formări profesionale și ajută la digitalizarea serviciilor publice.
Din 2020 întreaga lume se confruntă cu o criză a semiconductorilor. Majoritatea țărilor așteaptă ca această criză să treacă de la sine. UE accelerează trecerea acestei crize. Mă bucur să știu că și România face parte dintr-o astfel de structură economico-politică proactivă. Și sper cât mai curând, alături de independența energetică, să ne dobândim la nivel de uniune, cât mai multe independențe.
